Poate fi Rusia trasă la răspundere pentru ororile din Ucraina? Ce spune dreptul international și cum poate fi aplicat
Ororile comise în Ucraina scot la iveală faţa cea mai întunecată a razboiului.
În ciuda declarațiilor oficiale cum că atacurile ar viza doar obiective militare, în realitate rușii bombardează cu sânge rece și fără niciun pic de milă blocuri de locuințe, scoli, spitale și chiar un teatru care a fost transformat în adăpost antiaerian pentru femei, copii și bătrâni.
În aceste condiții, România și alte 39 de state au sesizat Curtea Penală Internațională cu privire la comiterea unor crime de război în acest conflict de la granițele noastre.
În același timp, Curtea Internațională de Justiție a emis un ordin prin care cere Rusiei oprirea imediată a luptelor, ordin care este însă ignorat.
Discutăm despre aceste încălcări ale dreptului internațional cu invitatul nostru, magistratul Răzvan Horaţiu Radu, profesor la Facultatea de Drept a Universității Iași și fost agent guvernamental al României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene si la CEDO.
1. Ce înseamnă, conform dreptului internațional, crime de război?
Răzvan Horaţiu Radu: ”Trebuie să luam în calcul câteva nuanțe. Ați vorbit despre Curtea Internațională de Justiție unde Ucraina a intentat o acțiune împotriva Rusiei și unde avem deja o hotărâre provizorie și niște măsuri ordonate printr-o hotărâre a Curții Internaționale. Și de asemenea, trebuie luat în calcul și sesizarea Curții Penale Internaționale unde pe lângă cele 39 de state se mai adaugă încă două Japonia și Macedonia de Nord, în total 41 de state au solicitat anchetă în Ucraina.
Dacă vorbim despre Curtea Penală Internațională ea are competența să investigheze nu doar crime de război ci și genocid, crime împotriva umanității. Din perspectiva statutului de la Roma privind Curtea Penală Internațională dacă vorbim de cele amintite mai sus sunt foarte multe acte materiale care pot fi subsumate acestor infracțiuni care atrag competența Curții Penale Internaționale.
De exemplu: atacuri împotriva civililor, omor, tortură, viol, luarea în sclavie a unor persoane, atacuri împotriva unor obiective civile, monumente religioase, nerespectarea regulilor de război. Practic desfășurarea războiului cu încălcarea regulilor războiului. Războiul este un conflict între forțe armate, nu trebuie să implice populația civilă, există o serie de reguli stabilite încă de secolul trecut de dreptul de la Geneva. Încălcarea tuturor acestor norme poate atrage competența Curții Penale Internaționale, dar trebuie dovedite”.
2. Curtea Penală Internațională a declanșat deja o anchetă iar un procuror se află în Ucraina. Ce presupune această anchetă? Ce ar trebui sa găsească acest procuror pentru a dovedi acuzațiile care sunt aduse Rusiei?
Răzvan Horaţiu Radu: ”Spre deosebire de alte situații, conflicte în care Instanțele Penale Internaționale au fost inființate după terminarea conflictelor, acum avem o anchetă care se desfășoară chiar în momentul agresiunii. Procurorul Curții Penale Internaționale a solicitat atât statelor care au făcut sesizarea să trimită dovezile necesare. Există pe site-ul Curții Penale Internaționale un portal dedicate acetor evenimente și orice persoană care dorește să transmită probe o poate face. Practic este un apel public la colectarea de probe.
Este o anchetă care se desfășoară concomitant. Care va fi finalitatea anchetei, ce va concluziona procurorul sau instanța sunt aspecte greu de anticipat, însă putem vedea dintr-o anumită perspectivă că mecanismele internaționale s-au pus în mișcare.
Partea pozitivă este că mecanismele create după cel de al Doilea Război Mondial pentru a preîntâmpina eventuale conflice, pentru a sancționa eventuale încălcări grave ale Dreptului Internațional, s-au pus în mișcare și există un sprijin al comunității internționale pentru asigurarea funcționalității acestora”.
4. Pe ce perioadă s-ar putea întinde această anchetă?
Răzvan Horaţiu Radu: ”Este foarte greu de spus și de anticipat. Dacă ne uităm la exemplele din istorie, de cele mai multe ori anchtele s-au declanșat cu ceva întâriziere și într-adevăr au fost de lungă durată. Acum ceea ce putem observa că sesizarea Curții Penale a fost făcută concomitant cu producerea evenimentelor”.
5. Cine ar putea fi tras la răspundere, în cele din urmă? Poate fi incriminată Rusia câtă vreme aceasta țară nu este semnatară a acordul de la Roma din 1998 privind Curtea Penală Internațională și deci nu ar avea obligații juridice ce decurg din acest statut?
Răzvan Horaţiu Radu: ”Nici Rusia nici Ucraina nu au ratificat acordul de la Roma privind Curtea Penală Internațională însă acordul de la Roma a fost recunoscut de 123 de state, așadar există un sprijin foarte mare al comunității internaționale cu privire la acest acord. Chiar dacă Rusia nu l-a ratificat, Ucraina a recunoscut prind două declarații competența Curții de a investiga ceea ce se întâmplă pe teritoriul ei.
Evenimentele care se desfășoară în Ucraina începând din 2013-2014 Curtea este competentă ca urmare a recunoașterii. Curtea poate cerceta ce s-a întâmplat în Ucraina, este competentă să cerceteze faptele săvârșite pe teritoriul ei, pot fi responsabili nu doar cei care le comit ci și participanții la asemenea fapte.
Pot fi trași la răspundere înclusiv Șefii de Stat, Șefii de Guverne sau Șefii Militari. Există o bază juridică internațională care să permită Curții Penale Internaționale să efectueze investigații și să ajungă la tragerea la răspundere la un moment dat a celor vinovați”.
Etichete: crime de razboi, Rusia, Ucraina,
