Peste 900 de magistraţi au semnat ”Rezoluţia magistraţilor români pentru apărarea statului de drept”
Peste 900 de magistraţi au semnat până luni seară ”Rezoluţia magistraţilor români pentru apărarea statului de drept”, document făcut public de către Forumul Judecătorilor din România şi iniţiat sâmbătă.
Ei cer factorilor politici, între altele, încetarea imediată a atacurilor la adresa statului de drept şi a judecătorilor şi procurorilor din România, consultarea urgentă a Comisiei de la Veneţia asupra modificării Codurilor penale şi suspendarea imediată a dezbaterilor Comisiei parlamentare speciale până la data primirii avizului Comisiei.
"Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existenţa unor anumite garanţii faţă de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independenţa şi imparţialitatea magistratului", spun semnatarii documentului.
Până luni, la ora 19.00, 921 de magistraţi au semnat ”Rezoluţia magistraţilor români pentru apărarea statului de drept”, informează news.ro.
Magistraţii spun că au adoptat această rezoluţie având în vedere evoluţiile publice recente cu privire la modificarea legilor justiţiei, care pun în grav pericol independenţa justiţiei şi parcursul statului român în cadrul Uniunii Europene şi al Consiliului Europei, faptul că majoritatea covârşitoare a judecătorilor şi a procurorilor români nu au acceptat proiectele de lege vizând activitatea sistemului judiciar, voinţa magistraţilor nefiind luată în considerare şi evitându-se orice dialog cu aceştia în cadrul unui veritabil "experiment judiciar".
Magistraţii invocă şi declaraţiile ministrului Justiţiei şi ale reprezentanţilor puterii legislative prin care se minimalizează Raportul GRECO şi arată, de asemenea, că propunerile legislative aflate în dezbatere publică reprezintă o involuţie în crearea unui sistem de justiţie penală modern şi adaptat noilor realităţi sociale, precum şi o denaturare a scopului procesului penal şi a politicii penale a statului, fiind evidentă schimbarea de paradigmă de la o justiţie penală care protejează victimele infracţiunii la un nou concept care plasează inculpatul într-o poziţie privilegiată.
În rezoluţia iniţiată în timpul protestului de sâmbătă din faţa Palatului de Justiţie, magistraţii invocă şi nesocotirea principiilor statului de drept, statutului magistratului şi regulilor de transparenţă ce trebuie să caracterizeze procesul de consultare publică şi încercarea de a intimida judecătorii şi procurorii din România, prin transformarea unor abateri disciplinare cu grad de pericol social redus în infracţiuni cu pedepse având limite apropiate de cele prevăzute pentru infracţiunea de omor (spre exemplu, infracţiunile prevăzute la art. 280 indice 1 – Reaua credinţă şi art. 280 indice 2 – Grava neglijenţă), "ura viscerală" împotriva autorităţii judecătoreşti prin plasarea judecătorilor şi a procurorilor români în compania clanurilor infracţionale, pe acelaşi nivel cu proxeneţii şi traficanţii de carne vie, cu cămătarii şi contrabandiştii, fiind imaginate infracţiuni pentru ”contracararea clanurilor, precum şi a procurorilor şi judecătorilor, în comiterea infracţiunilor specifice” şi escaladarea fenomenului corupţiei, care reprezintă o ameninţare serioasă pentru dezvoltare şi stabilitate, cu consecinţe negative la toate nivelurile de guvernare, şi încercările repetate, pe multiple planuri, de anulare a eforturilor magistraţilor români de combatere a infracţiunilor de corupţie.
De asemenea, magistraţii reclamă atacurile fără precedent la adresa a numeroşi judecători şi procurori care instrumentează inclusiv cauze de mare corupţie, dar şi a celor mai importante instituţii ale statului, cu rol de apărare şi siguranţă publică, inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi faptul că ministrul Justiţiei "îşi permite să atace public pe toţi procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, speculând faptul că aceştia administrează probe cu încălcarea legii, apreciind asupra întrunirii elementelor constitutive ale unor infracţiuni, stabilirii vinovăţiei sau nevinovăţiei unor persoane, solicitând liste cu soluţiile de achitare pronunţate de instanţele judecătoreşti".
”Rezoluţia magistraţilor români pentru apărarea statului de drept” cuprinde unsprezece solicitări: încetarea imediată a atacurilor la adresa statului de drept şi a judecătorilor şi procurorilor din România, consultarea urgentă a Comisiei de la Veneţia asupra unor aspecte curente vizând modificarea Codului penal, Codului de procedură penală şi Codului de procedură civilă, precum şi unele aspecte conexe, fiind necesară suspendarea imediată a dezbaterilor Comisiei speciale comune până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneţia, amânarea luării oricăror decizii din partea tuturor autorităţilor competente în privinţa legilor justiţiei până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneţia şi până la punerea de acord a textelor de lege cu solicitările Comisiei Europene şi ale GRECO, consultarea reală a corpului magistraţilor cu privire la pachetele legislative care vizează activitatea lor, prin Adunările Generale din cadrul instanţelor şi parchetelor.
"Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă magistratura dacă ignoră punctul de vedere al miilor de magistraţi români. Propunerile legislative ale Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovate netransparent şi nu pot reprezenta voinţa a 5-6 membri. Solicităm consultarea reală a societăţii civile, ale cărei reacţii trebuie să fie avute în vedere în cadrul dezbaterilor legislative", spun magistraţii în document.
Totodată, ei cer ministrului Justiţiei "să se abţină de la acţiunile care intimidează procurorii şi afectează statul de drept şi independenţa justiţiei", ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniştrilor la data de 10 iulie 2013 şi care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curţii Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale.
Semnatarii documentului solicită membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să condamne imediat şi cu fermitate atacurile la adresa statului de drept şi a judecătorilor şi procurorilor, să adopte măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independenţa justiţiei şi îndeamnă adunările generale ale instanţelor şi parchetelor să se întrunească imediat şi să hotărască formele de protest pe care le consideră necesare.
Ei mai cer condiţii demne de muncă, afirmând că "realizarea unui act de justiţie de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislaţiei în continuă modificare, iar nu pronunţarea unor soluţii ce pot fi afectate de inadecvarea condiţiilor de lucru, de lipsa de timp şi supraîncărcare".
"Invităm pe toţi cetăţenii României să se alăture acestei rezoluţii, în calitatea lor de purtători ai unor speranţe şi aspiraţii de însănătoşire morală a ţării şi de menţinere a ei pe coordonatele Europei civilizate", se încheie ”Rezoluţia magistraţilor români pentru apărarea statului de drept".
