Adoptarea acestui raport a avut loc după o comunicare a Comisiei Europene din noiembrie 2025 privind o strategie de a conecta toate capitalele UE cu trenuri de mare viteză, potrivit Agerpres.

„Aici vorbim de un tren care trebuie să aibă minim 250 km/h pe o reţea modernă de cale ferată. Asta înseamnă că trebuie să unim Bucureştiul cu Budapesta, cu Sofia. Câştigăm pe timpul de deplasare de la Bucureşti la Budapesta peste 6 ore, ceea ce este fantastic. Toate aceste lucruri trebuie să fie finalizate până în 2040”, a declarat eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL), membru al Comisiei pentru transport şi turism (TRAN) a Parlamentului European.

El a explicat că legislativul comunitar a votat marţi o solicitare către statele membre de a urgenta studiile necesare, care sunt finanţate şi din fonduri naţionale.

„România deja a făcut studiul de traseu spre Budapesta şi spre Sofia. Mai mult de atât, Grecia, Bulgaria şi România, în urmă cu 3 săptămâni, la Bruxelles, au semnat un acord de parteneriat pentru a realiza studiile nu doar pe calea ferată”, a adăugat Falcă, precizând că prin acel acord ar urma să se finalizeze şi construcţia a trei poduri noi peste Dunăre.

Gheorghe Falcă a afirmat că România este în întârziere şi cu infrastructurile de viteză medie, aşa că, având în vedere capacitatea sa administrativă scăzută, ar trebui să trateze foarte serios realizarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate pentru a beneficia de fondurile europene existente.

„Eu sper ca România să trateze cu responsabilitate, pentru că, puţină lume ştie, Spania este ţara cu cei mai mulţi kilometri de tren de mare viteză, şi vorbim de ordinul miilor de kilometri, iar România nu are astăzi tren de viteză medie şi vrem să ajungem la tren de mare viteză. Asta înseamnă mare responsabilitate, dar şi o creştere fantastică a economiei, o creştere a competitivităţii pentru ţara noastră”, a pledat el.

Eurodeputatul Ştefan Muşoiu (PSD), şi el membru al Comisiei TRAN a PE şi raportor din umbră în acest dosar, a declarat că scopul este reducerea decalajelor dintre Est şi Vest şi dezvoltarea infrastructurii feroviare de mare viteză.

„Obiectivul meu ca europarlamentar este ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre Bucureşti să se facă sub 24 de ore. Este un obiectiv de lungă durată, iar acest dosar poate contribui la atingerea acestui obiectiv. Mai mult decât atât, ne dorim să avem mai multă concurenţă, competitivitate din zona transportului feroviar de mare viteză, să avem sustenabilitate şi, evident, accesibilitate, pentru că la acest moment trenurile de mare viteză presupun un cost ridicat pentru pasageri, nu oricine îşi permite acest lucru", a declarat el pentru jurnaliştii români.

În acelaşi timp, Muşoiu susţine că este necesar şi un tratament fiscal echitabil, „pentru că între călătoriile cu avionul şi cele cu trenul există anumite diferenţe de costuri din perspectiva fiscalităţii".

Întrebat dacă planul este realizabil până în 2040, eurodeputatul a spus că obiectivul este creşterea investiţiilor la aproximativ 340-350 de miliarde de euro în acest interval de timp.

„De altfel, industria feroviară generează anual venituri de 45 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, asigurând un număr de 2 milioane de locuri de muncă, ceea ce nu este deloc de neglijat”, a mai afirmat el.