România, rol-cheie în cazul migranților care vor în Germania. Traficanții folosesc metoda ”Hawala”

×
Publicitate

România începe să joace un rol periculos în privinţa traficului de migranţi.

Tocmai de aceea, procurorii DIICOT, asistaţi de anchetatori din toată Europa, au făcut mai multe percheziţii în Timişoara, Arad, dar şi în oraşe din Germania. Vestul ţării este preferat de fugari care vin din Irak, Iran, Afaganistan şi Siria şi le plătesc câte 5 mii de euro călăuzelor, ca să ajungă în Occident. Numai în ultimul an au fost prinşi la graniţele noastre 1700 de migranţi.

Reţeaua acţiona în toate ţările aflate pe traseul migranţilor. Este vorba despre: Turcia, Bulgaria, Serbia, România, Ungaria, Austria şi Germania. În fiecare există câte un reprezentant de origine arabă.

La Timişoara, de pildă, anchetatorii au ajuns la 12 adrese unde au făcut percheziţii. L-au prins chiar pe liderul organizaţiei de la noi care găzduia doi soţi cu un copil minor. Aceştia urmau să fie trecuţi granita ilegal.

Fenomenul de la graniţa de vest ia amploare. Nu există săptămână în care să nu fie depistaţi în tabere clandestine ori în pensiuni diverşi migranţi. Alţii sunt prinşi pe fâşia verde în timp ce încearcă să intre la noi sau să iasă ilegal spre Ungaria. Migranţii sunt aduşi fraudulos din Serbia.

Cu ajutorul localizării GPS, traficanţii ştiau în fiecare moment în ce punct se afla migranţii. Aşa îi şi colectau de pe traseu şoferii care îi transportau întotdeauna cu maşini cu numere străine, pentru a nu fi depistaţi de poliţişti.

Fiecare străin care speră să ajungă în Germania plăteşte între 4000 şi 5000 de euro. Până acum, banii au fost încasaţi prin metoda HAWALA, care nu implică nici un fel de instituţie fiscală sau persoana, cel puţin în acte.

În momentul în care era dată o sumă, era lăsată o parolă care este transmisă membrilor aceleiaşi grupării din alte ţări. În schimbul parolei, beneficiarul încasa banii.

Miercuri, în Caraş-Severin au fost găsiţi şi nişte irakieni cu doi copii. Mama şi unul dintre minori au ajuns la spital din cauza hipotermiei. Cu toţii sunt instruiţi ca, în cazul în care sunt prinşi, să ceară azil politic în ţara noastră.

În 2017 s-au înregistrat 5000 de cereri de azil la nivel naţional, iar 1300 de persoane au şi primit drept de şedere.

Articol recomandat de sport.ro
Femeia care l-a fermecat pe Ionuț Chirilă: "Cine e? Lasă-mă lângă ea"
Femeia care l-a fermecat pe Ionuț Chirilă: "Cine e? Lasă-mă lângă ea"
Citește și...
Polițiștii ar putea primi sporuri pentru orele suplimentare. Sindicaliștii: ”E praf în ochi”

Peste 8 mii de poliţişti, la care se adauga alte câteva mii de angajaţi ai Ministerului de Interne - pompieri, jandarmi sau angajaţi ai direcţiilor de permise şi paşapoarte - ar putea primi sporuri salariale dacă fac ore suplimentare.

Serviciile non-stop iau avânt în București. ”Am avut o urgență și am căutat pe internet”

Într-un oraş aglomerat ca Bucureştiul, cu trafic infernal şi oameni care îşi încheie programul la slujbă chiar şi la ora 19, serviciile non-stop iau avânt.

Tatăl care și-a răpit copiii, cercetat în libertate. Copiii sunt din nou alături de mamă

Cei doi copii, de 8 şi 10 ani, furaţi de pe stradă de tatăl lor, un cetăţean grec cu probleme penale, sunt din nou alături de mamă.

Recomandări
SURSE: PPE și Renew cer Comisiei Europene să blocheze jalonul de 770 de milioane de euro, din cauza amendamentului Fritz

Liderii PPE și Renew Europe, principalele grupuri politice pro-europene din Parlamentul European, i-au trimis o scrisoare comună președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care se arată îngrijorați de soarta statului de drept din România.

Legea salarizării, încă fără acord politic. PSD vrea salarii mai mari, iar UDMR se teme de scăderi de venituri

Partidele au analizat cea mai recentă variantă a legii salarizării unitare, dar nu s-au pus încă de acord pentru o variantă pe care să o susțină în Parlament.

Cum vrea să schimbe AEP regulile pentru partidele politice. Reforma, deja criticată: „Suntem duşi pe o pistă falsă”

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparenţă decizională proiectul unei noi legi a partidelor politice, menit să înlocuiască actuala Lege nr. 14/2003, în vigoare de peste două decenii.