OCDE în raportul privind România: Țara noastră, în urma multor ţări privind accesul la educaţie de înaltă calitate

România a înregistrat progrese remarcabile în creşterea nivelului de trai înainte de criza COVID-19, iar rezilienţa economică în timpul pandemiei a fost impresionantă, apreciază OCDE în raportul lansat vineri la Bucureşti. România este în urma celor mai multe ţări din cadrul OCDE când vine vorba de asigurarea accesului la educaţie de înaltă calitate, sănătate, locuinţe şi transport, indică documentul.

Studiul economic OCDE referitor la România arată că prioritatea imediată în ceea ce priveşte economia şi sănătatea publică trebuie să fie creşterea masivă a ratei de vaccinare, care se situează la circa 40% şi este printre cele mai scăzute din Europa.

Pentru susţinerea revenirii pe termen mediu şi lung, România trebuie să se concentreze pe o implementare eficientă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă finanţat de UE, prin îmbunătăţirea capacităţii administrative şi realizarea reformelor necesare în domenii precum pensiile. Reformele trebuie să se axeze şi pe reluarea creşterii productivităţii, pe crearea de locuri de muncă şi pe dezvoltarea competenţelor, consolidând statul de drept şi finanţele publice.

„Pandemia a lovit puternic România, dar guvernul a gestionat consecinţele economice rapid şi eficient, contribuind la o redresare rapidă a activităţii economice", a afirmat Mathias Cormann, secretarul general OCDE, cu ocazia prezentării studiului la Bucureşti, alături de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.„ Provocările vor continua în toate ţările. Prioritatea imediată este îmbunătăţirea eficienţei campaniei de vaccinare. Ulterior, creşterea productivităţii prin reducerea barierelor concurenţiale, ameliorarea cadrului de reglementare şi optimizarea dimensiunii şi calităţii forţei de muncă vor fi elemente esenţiale ale creşterii nivelului de trai, iar acestea vor facilita convergenţa veniturilor către nivelurile din ţările OCDE."

Criza COVID-19 a lovit după două decenii de performanţe economice deosebite, în urma cărora PIB-ul României pe cap de locuitor a urcat la peste 60% faţă de media din OCDE. Este o creştere puternică de la doar circa 30% la începutul anilor 2000.

Redresarea va continua. Studiul estimează o creştere de 4,5% a PIB-ului României în 2022 şi 2023, după un plus de 6,3% în 2021. Având în vederea creşterea puternică a inflaţiei, care a depăşit ţinta stabilită de BNR, politica monetară trebuie să devină mai strictă în funcţie de necesităţi.

Trebuie elaborat un plan credibil pe termen mediu, pentru a permite o reducere treptată a deficitului bugetar. Acest plan trebuie să includă reforme care să vizeze accelerarea absorbţiei fondurilor UE NextGeneration, îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice şi ameliorarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii în situaţia îmbătrânirii populaţiei. Accelerarea modernizării administraţiei fiscale, precum şi reformele menite să elimine prevederile fiscale ineficiente (în special cele vizând microîntreprinderile şi anumite sectoare precum cel al construcţiilor) şi să majoreze taxele care creează mai puţine distorsiuni (cum ar fi taxele pe proprietate) ar putea contribui la creşterea veniturilor şi la crearea unui sistem fiscal mai corect şi mai eficient.

Creşterea productivităţii trebuie stimulată. În prezent, productivitatea economică din România reprezintă aproximativ 2/3 din media din OCDE. Un mediu de afaceri mai bun şi un stat de drept puternic, care să ajute la atragerea investiţiilor, reprezintă cheia stimulării creşterii economice şi a veniturilor, readucând astfel România pe calea convergenţei economice cu ţările din OCDE.

În mod special, o concurenţă mai puternică şi un cadru de reglementare cu proceduri mai simple pentru înfiinţarea şi închiderea firmelor ar ajuta companiile eficiente să prospere, să investească şi să adopte noi tehnologii. Investiţiile în tranziţia ecologică şi digitală ar fi încă un factor care ar stimula potenţialul de creştere al României, ajutând în acelaşi timp ţara să se apropie de ţintele climatice fixate.

Îmbunătăţirea calităţii oportunităţilor şi a mobilităţii sociale este de asemenea importantă. În ciuda unei scăderi constante a numărului de persoane trăind în sărăcie în ultimii ani, procentul de români care trăiesc cu mai puţin de jumătate din venitul mediu este la nivelul de 17%, faţă de media OCDE de 12%. România este în urma celor mai multe ţări din cadrul OCDE când vine vorba de asigurarea accesului la educaţie de înaltă calitate, sănătate, locuinţe şi transport. Disparităţile regionale erau deja considerabile. Pandemia a adâncit inegalităţile, fiind afectate cel mai mult grupurile vulnerabile, în special tinerii, femeile şi comunităţile de romi. Este foarte important să se utilizeze educaţia şi formarea pentru a introduce mai mulţi lucrători necalificaţi pe piaţa muncii cu forme legale. Aplicarea mai multor politici active pe piaţa muncii şi îmbunătăţirea accesului la şcoli vocaţionale bune şi la educaţie de calitate pentru adulţi ar contribui la eliminarea neconcordanţelor dintre cererea şi oferta din acest domeniu.

Îmbunătăţirea competenţelor şi a oportunităţilor de muncă ar ajuta, de asemenea, la reducerea fluxului de emigranţi români, care a afectat deja dezvoltarea economică prin crize în ceea ce priveşte forţa de muncă şi competenţele, arată documentul OCDE.

Articol recomandat de sport.ro

Cecul de la US Open rotunjește averea Soranei Cîrstea: câte milioane a adunat doar din tenis