O parte din zidul exterior al primei cetati a Bucurestilor, descoperit
Zidul, vechi de cel putin 300 de ani, a fost scos la lumina marti. O echipa de muncitori a primariei, care inlocuia tevile de canal si gaze, a dat peste vestigii, spun arheologii, nepretuite.
In timp ce acestia cred ca totul trebuie rapid conservat sub sticla, primaria admite ca reabilitatea zonei ar putea fi, din nou, usor intarziata.
Mai devreme de 1900, de cand avem primele fotografii din zona, chipul Bucurestilor ramane un mister. Descoperirea a fost asadar o surpriza si pentru specialisti.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Este un zid impresionant, care merge pe toata lungimea strazii Gabroveni. O parte din zidul care inconjura Curtea Domneasca. Stim ca a fost construit de domnitorul Matei Basarab in secolul XVI si refacut de domnitorul Constantin Brancoveanu", spune Gheorghe Manucu, seful santierului arheologic.
Potrivit legii, orice sapatura in centrul istoric trebuie facuta manual, la lopata. Escavatorul poate fi folosit numai pentru evacuarea pamantului. Tehnica presupune investigarea terenului strat cu strat, asemenea unor felii de tort. Pe masura ce se merge in adancime, sunt puse deoparte elementele care pot duce la datarea sitului.
Autoritatile sunt nevoite sa gaseasca acum alte solutii ca sa traga tevile de canalizare si gaze. Si, pentru ca zidul se afla pe domeniul public, si finantarea proiectului arheologic va cadea tot in sarcina primariei. Fata de 1910, avem o singura dovada ca stim sa conservam centrul istoric.
Peste tot in lume, vestigiile nou descoperite sunt date rapid in exploatare turistica. In atatia ani, noi am reusit sa punem sub sticla speciala, pentru a fi fotografiat si admirat de vizitatori, un singur sit: cel de la Banca Nationala.
Doar aici s-au cheltuit 40.000 de euro. Alte patru locuri similare asteapta bani: fortificatii din lemn de pe Gabroveni si Selari, plus mormintele de la Universitate.
Peste o luna am putea afla daca Ministerul Culturii sustine logistic conservarea. De gasirea celor cateva zeci de mii de euro raspund insa edilii.
