De exemplu, o comună de la poalele Apusenilor mai are nevoie doar de fondurile europene pentru a efectua un foraj care să asigure, în timp, căldura în locuințele oamenilor.
Localitatea Budureasa, din județul Bihor, are peste 1.700 de locuitori. Cei mai mulți își încălzesc casele cu lemne care s-au scumpit așa că s-au bucurat când au auzit că primăria are de gând să folosească apa geotermală.
Localnic: „Foarte bine. Sută la sută mai bine ca și acuma”.
Proiectul costă peste șapte milioane de euro. Aproape jumătate reprezintă forajul la 2000 de metri adâncime.
Adrian Magda, primar Budureasa: „Asta-i o mână de aur pentru comunitate, adică vom ajunge la un acord public-privat, acolo va fi viitorul care va trebui să exploatăm la maxim această resursă: Să se-călzească cetățeanul, poate, pe viitor, să producă energie”.
Potrivit clauzei din proiect, primii cinci ani apa termală va asigura doar încălzirea clădirilor publice: primărie, școli, grădinițe, cămin cultural sau dispensar. După această perioadă, însă:
Cristian Dan, inițiatorul proiectului: „Trecem ca să ne alimentăm și gospodăriile proprii. Ar însemna civilizație”.
Ionel Muțiu, specialist în exploatarea apelor geo-termale: „Vor permite exploatarea a 30, 40, poate chiar 50 de litri pe secundă. Ceea ce, la o temperatură de 60-70 de grade ar fi suficient pentru comună”
Un proiect similar, de aproximativ 6 milioane de euro, a depus și primăria comunei Borș, de la granița cu Ungaria.
Bathory Gheza, primar comuna Borș: „Cel puțin 50% vom reduce cheltuielile față de gaz”.
Potrivit surselor din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, au fost depuse peste 25 de astfel de proiecte, la nivel de țară, dar nu toate sunt eligibile. În 2024, în Europa erau active peste 4 sute de sisteme geotermale centralizate. Câteva sunt în Oradea, Pecica și Beiuș.
