Numărul românilor care au trecut granița în timpul lui Nicolae Ceaușescu. „Rutele” prin care părăseau România

62522177
Getty

Date prezentate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), relevă că,în timpul regimului comunist, 24.489 de cetăţeni români au trecut fraudulos graniţa, unii după mai multe încercări.

Cele mai multe treceri ilegale au fost înregistrate în anii 80, cei mai mulţi care au recurs la acest mod de a fugi din ţară fiind bărbaţi. Dintre cei care au trecut ilegal graniţa. 11.500, au traversat ilegal frontiera cu Iugoslavia, în timp ce aproape 3000 au preferat să fugă prin Ungaria.

Majoritatea fugarilor aveau studii elementare – 17.500 , peste 5000 aveau studii medii şi doar 1450 absolviseră studii superioare, cărora li se adaugă şi aproximativ 190 de studenţi.

„Aproape 350.000 de români au emigrat legal din România, în perioada comunistă. Însă nu toţi cei care visau la o viaţă mai bună într-o ţară occidentală, democratică şi prosperă, au avut posibilitatea emigrării legale. Unora le-au fost respinse cererile, alţii nici măcar nu au încercat calea oficială, ştiind că au puţine şanse de a primi avizul pozitiv din partea Securităţii şi acceptul oficialităţilor comuniste. Toţi aceştia au încercat, în diferite moduri, să părăsească ilegal ţara. Una dintre modalităţile de emigrare ilegală a fost trecerea frauduloasă a frontierei. Întrucât că era o acţiune riscantă, cu şanse reduse de reuşită, proporţia celor care s-au stabilit în Occident pe această cale este destul de redusă. Conform bazelor se date ale Securităţii, în timpul regimului comunist 24489 de cetăţeni români au trecut fraudulos graniţa (de notat că unii din aceştia nu au reuşit din prima încercare şi au avut mai multe tentative). Cele mai multe dintre trecerile ilegale au avut loc în anii ’80 (18.470), perioadă în care politicile aberante ale lui Ceauşescu au dus la intensificarea controlului ideologic şi la o prăbuşire a nivelului de trai”, conform statisticilor CNSAS.

Majoritatea celor care au fugit erau bărbați

Majoritatea trecerilor ilegale au fost realizate de bărbaţi - 20.643.

Ca zonă de trecere, 11.500 au traversat ilegal frontiera cu Iugoslavia, în timp ce aproape 3000 au preferat să fugă prin Ungaria. În restul cazurilor securitatea nu avea informaţii clare asupra sectorului de graniţă penetrat. De altfel, în dosarele de urmărire deschise de Securitate asupra unora din cei care trecuseră ilegal frontiera, o problemă importantă era aflarea modului în care au acţionat respectivii şi a locului pe unde au trecut graniţa.

Din punct de vedere al etniei, cam 15.000 dintre fugari erau români. Ei erau urmaţi de germani (4800) şi maghiari (în jur de 3500).

Majoritatea fugarilor aveau studii elementare – 17.500 (incluzând aici şi şcoala profesională). Peste 5000 aveau studii medii şi doar 1450 absolviseră studii superioare, cărora li se adaugă şi aproximativ 190 de studenţi.

„Probabil că intelectualii erau mai reticenţi în a-şi asuma riscurile, atât cele fizice, cât şi cele penale, în cazul unei tentative nereuşite. Dintre puţinii fugari cu studii superioare 674 erau ingineri şi subingineri, 162 erau medici, 144 erau profesori, 36 erau avocaţi. Surpriza statistică este însă că marea majoritate a celor care au evadat din „raiul comunist” prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, proveneau din categoria socială considerată de ideologia comunistă drept aliata naturală a sistemului – clasa muncitoare. Mai mult de 16.000 dintre fugari făceau parte din acest grup. Între ei se găseau 1415 de mecanici, 1865 de lăcătuşi, 860 de strungari, 1523 de şoferi, 416 de sudori, precum şi 4016 numiţi generic „muncitori”, relevă datele CNSAS.

Dintre persoanele care au trecut ilegal frontiera, 6295 şi-au reglementat statutul oficial, obţinând în cele din urmă aprobarea pentru stabilirea în străinătate. 2056 din ei au optat pentru păstrarea cetăţeniei române, în timp ce 4239 au renunţat la ea. Altor 591 nu li s-a aprobat stabilirea în străinătate. 357 au sfârşit prin a se repatria, iar pentru aproape 14.000 nu există menţiuni.

Articol recomandat de sport.ro
"Prea mic!" Reacția turcilor după ce au văzut ceremonia funerară a lui Mircea Lucescu
"Prea mic!" Reacția turcilor după ce au văzut ceremonia funerară a lui Mircea Lucescu
Citește și...
Edi Iordănescu, mesaj emoționant despre Mircea Lucescu: Fotbalul românesc nu pierde doar valori, ci, încet, și identitatea

Fostul selecţioner Edward Iordănescu a postat miercuri seară, pe Facebook, „o poză cât o mie de cuvinte”, în care apar Anghel Iordănescu, Emeric Ienei şi Mircea Lucescu. Dintre cei trei, doar Iordănescu este în viaţă.

Gest emoționant făcut de jucătorii de la Galatasaray, pe teren, în memoria lui Mircea Lucescu. VIDEO

Un val de emoție a cuprins lumea fotbalului după dispariția lui Mircea Lucescu.

Bolojan: Miniştrii Sănătăţii şi Finanţelor lucrează pentru a declanşa negocierile cu Pfizer. Vom solicita şi sprijin de la CE

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că miniştrii Sănătăţii şi Finanţelor vor merge săptămâna viitoare în SUA pentru a începe negocierile cu compania Pfizer, în urma procesului pierdut privind achiziţia vaccinurilor anti-COVID. 

Recomandări
Trump va discuta cu Mark Rutte despre o posibilă retragere a SUA din NATO: „A întors spatele americanilor”

Casa Albă a anunțat miercuri că președintele american Donald Trump va aborda, în cadrul întâlnirii programate în Biroul Oval cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, tema unei posibile retrageri a Statelor Unite din Alianța Nord-Atlantică, potrivit EFE.

Trupul lui Mircea Lucescu a fost depus la Arena Națională. Răzvan Lucescu a stat în permanență lângă sicriul tatălui

Mircea Lucescu s-a întors marți pentru ultima dată acasă, pe stadion, în mijlocul celor care l-au iubit și admirat. Trupul neînsuflețit a fost depus la Arena Națională, unde a avut loc și prima slujbă de priveghi. 

Nicușor Dan a semnat decretele: noi șefi la Parchetul General, DNA și DIICOT. A refuzat o singură numire

Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele pentru numirea noilor procurori-șefi ai marilor parchete, oficializând astfel schimbări importante în conducerea Ministerului Public.