Numărul românilor care au trecut granița în timpul lui Nicolae Ceaușescu. „Rutele” prin care părăseau România

Nicolae Ceuașescu, 1989
Getty

Date prezentate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), relevă că,în timpul regimului comunist, 24.489 de cetăţeni români au trecut fraudulos graniţa, unii după mai multe încercări.

Cele mai multe treceri ilegale au fost înregistrate în anii 80, cei mai mulţi care au recurs la acest mod de a fugi din ţară fiind bărbaţi. Dintre cei care au trecut ilegal graniţa. 11.500, au traversat ilegal frontiera cu Iugoslavia, în timp ce aproape 3000 au preferat să fugă prin Ungaria.

Majoritatea fugarilor aveau studii elementare – 17.500 , peste 5000 aveau studii medii şi doar 1450 absolviseră studii superioare, cărora li se adaugă şi aproximativ 190 de studenţi.

„Aproape 350.000 de români au emigrat legal din România, în perioada comunistă. Însă nu toţi cei care visau la o viaţă mai bună într-o ţară occidentală, democratică şi prosperă, au avut posibilitatea emigrării legale. Unora le-au fost respinse cererile, alţii nici măcar nu au încercat calea oficială, ştiind că au puţine şanse de a primi avizul pozitiv din partea Securităţii şi acceptul oficialităţilor comuniste. Toţi aceştia au încercat, în diferite moduri, să părăsească ilegal ţara. Una dintre modalităţile de emigrare ilegală a fost trecerea frauduloasă a frontierei. Întrucât că era o acţiune riscantă, cu şanse reduse de reuşită, proporţia celor care s-au stabilit în Occident pe această cale este destul de redusă. Conform bazelor se date ale Securităţii, în timpul regimului comunist 24489 de cetăţeni români au trecut fraudulos graniţa (de notat că unii din aceştia nu au reuşit din prima încercare şi au avut mai multe tentative). Cele mai multe dintre trecerile ilegale au avut loc în anii ’80 (18.470), perioadă în care politicile aberante ale lui Ceauşescu au dus la intensificarea controlului ideologic şi la o prăbuşire a nivelului de trai”, conform statisticilor CNSAS.

Majoritatea celor care au fugit erau bărbați

Majoritatea trecerilor ilegale au fost realizate de bărbaţi - 20.643.

Citește și
Nicolae Ceausescu
Lucruri mai puțin știute despre Nicolae Ceaușescu. Cum a supraviețuit prăbușirii unui avion și în ce zi s-a născut, de fapt

Ca zonă de trecere, 11.500 au traversat ilegal frontiera cu Iugoslavia, în timp ce aproape 3000 au preferat să fugă prin Ungaria. În restul cazurilor securitatea nu avea informaţii clare asupra sectorului de graniţă penetrat. De altfel, în dosarele de urmărire deschise de Securitate asupra unora din cei care trecuseră ilegal frontiera, o problemă importantă era aflarea modului în care au acţionat respectivii şi a locului pe unde au trecut graniţa.

Din punct de vedere al etniei, cam 15.000 dintre fugari erau români. Ei erau urmaţi de germani (4800) şi maghiari (în jur de 3500).

Majoritatea fugarilor aveau studii elementare – 17.500 (incluzând aici şi şcoala profesională). Peste 5000 aveau studii medii şi doar 1450 absolviseră studii superioare, cărora li se adaugă şi aproximativ 190 de studenţi.

„Probabil că intelectualii erau mai reticenţi în a-şi asuma riscurile, atât cele fizice, cât şi cele penale, în cazul unei tentative nereuşite. Dintre puţinii fugari cu studii superioare 674 erau ingineri şi subingineri, 162 erau medici, 144 erau profesori, 36 erau avocaţi. Surpriza statistică este însă că marea majoritate a celor care au evadat din „raiul comunist” prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, proveneau din categoria socială considerată de ideologia comunistă drept aliata naturală a sistemului – clasa muncitoare. Mai mult de 16.000 dintre fugari făceau parte din acest grup. Între ei se găseau 1415 de mecanici, 1865 de lăcătuşi, 860 de strungari, 1523 de şoferi, 416 de sudori, precum şi 4016 numiţi generic „muncitori”, relevă datele CNSAS.

Dintre persoanele care au trecut ilegal frontiera, 6295 şi-au reglementat statutul oficial, obţinând în cele din urmă aprobarea pentru stabilirea în străinătate. 2056 din ei au optat pentru păstrarea cetăţeniei române, în timp ce 4239 au renunţat la ea. Altor 591 nu li s-a aprobat stabilirea în străinătate. 357 au sfârşit prin a se repatria, iar pentru aproape 14.000 nu există menţiuni.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
Citește și...
Diana Șoșoacă, vizată de un denunț penal pentru promovarea cultului lui Ceaușescu în plenul Parlamentului European
Diana Șoșoacă, vizată de un denunț penal pentru promovarea cultului lui Ceaușescu în plenul Parlamentului European

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunţă că a depus luni, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un denunţ la adresa europarlamentarei Diana Ivanovici Şoşoacă.

Lucruri mai puțin știute despre Nicolae Ceaușescu. Cum a supraviețuit prăbușirii unui avion și în ce zi s-a născut, de fapt
Lucruri mai puțin știute despre Nicolae Ceaușescu. Cum a supraviețuit prăbușirii unui avion și în ce zi s-a născut, de fapt

O personalitate controversată a istoriei românești, Nicolae Ceaușescu rămâne un subiect fascinant pentru istorici și publicul larg. Dincolo de imaginea publică de lider comunist, viața sa ascunde numeroase episoade surprinzătoare.

Palatul Primăverii din București - istoria clădirii în care au locuit Nicolae și Elena Ceaușescu | FOTO
Palatul Primăverii din București - istoria clădirii în care au locuit Nicolae și Elena Ceaușescu | FOTO

Palatul Primăverii sau Casa Ceaușescu este una dintre cele mai emblematice clădiri din București. Se află în cartierul Primăverii și în ea funcționează la momentul actual un muzeu.    

Recomandări
Rusia a lansat un atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, chiar înaintea negocierilor de pace dintre Kiev și Washington
Rusia a lansat un atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, chiar înaintea negocierilor de pace dintre Kiev și Washington

Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, în timp ce Kievul se pregătește să discute cu SUA despre încheierea unui acord de pace.

MAI: 21 de sesizări în campania pentru alegerile locale parțiale. Amendă de 4.500 lei pentru distrugerea unui afiș
MAI: 21 de sesizări în campania pentru alegerile locale parțiale. Amendă de 4.500 lei pentru distrugerea unui afiș

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au anunțat că, în timpul campaniei pentru alegerile locale parțiale, au fost înregistrate 21 de sesizări privind posibile fapte nelegale, dintre care 13 au fost confirmate, iar șase sunt încă investigate.

Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă
Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă

Criza apei din Prahova și Dâmbovița se îndreaptă spre o posibilă soluționare. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că vineri seară alimentarea cu apă va fi reluată treptat, dar a avertizat că apa nu va fi deocamdată potabilă.