Nivelul Dunării crește considerabil de la o zi la alta. Cum tratează autoritățile române situația. „Nu o să fie nenorocire”
La noi, debitul Dunării crește considerabil de la o zi la alta, și toți ochii sunt îndreptați către fluviu. Autoritățile române tratează situația cu calm și așteaptă viitura abia peste o săptămână.
Se pregătesc saci cu nisip și se fac monitorizări constante. Nivelul apei estimat nu ar trebui să ne îngrijoreze, spune ministrul Mediului.
În timp ce la Budapesta s-au montat tuburi mari umplute cu apă care să acționeze precum pompe de presiune, și viitura să nu treacă de ele, la noi autoritățile fac diguri din pari, crengi și pietre. S-au pregătit între timp și 1.000 de saci umpluți cu nisip.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
La intrare în țară debitul Dunării a crescut cu aproape o mie de mietri cubi pe secundă de la o zi la alta și a ajuns în prezent la 5.700 de metri cubi pe secundă. În următoarele zile ar putea ajunge până la 10.000.
Adrian Maizel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos: „Monitorizăm punctele critice, pentru că acest debit mare de apă cu siguranță va aduce sedimente care se vor depune. Vom lărgi aria șenalului navigabil, pentru că, în momentul de față, acesta este îngust”.
Punctele critice, unde Dunărea ar putea să creeze probleme sunt cele de confluență cu principalii afluenți. În urmă cu 14 ani, Dunărea a atins cotele cele mai mari din istoria măsurătorilor făcute pe fluviu. A inundat câteva case și amenința orașele Galați și Brăila.
Florin Uzumtoma, Administrația Fluvială a Dunării de Jos: „La ora aceea se vorbea undeva la 15.000 de metri cubi pe secundă, deci ca atare nu o să fie nenorocire, dezastru”.
Șantierul naval ar fi primul inundat. Au fost cumpărați saci de rafie și, la începutul săptămânii viitoare, sunt așteptate transporturile de nisip.
Patricia Frătița, purtător de cuvânt „Șantierul Naval Galați”: „Vom activa imediat planul nostru etapizat de protecție, prin îndiguire cu saci de nisip”.
Mircea Fechet, Ministrul Mediului: „Ne asteptăm în acest moment la un debit maxim de 9.200, până la 9500 mc/s la intrarea în țară la Baziaș. E un debit pe care l-am mai gestionat în trecut, ultima oară în decembrie 2023.”
Ministrul Mediului a cerut verificarea digurilor de protecție de la intrarea în țară a Dunării până la vărsare.
80% din lunca naturală a Dunării a devenit teren agricol odată cu lucrările de îndiguire și regularizare făcute în anii comunismului.
Camelia Ionescu, departament Ape - WWF România: „Dunărea nu mai are unde să își verse apele și, în perioadele acestea de viituri puternce, apa trece acele diguri, poate sa erodeze digurile și să să inunde acele terenuri agricole."
Autorităţile române au făcut un plan de refacere parțială a luncii. Sunt peste 2.000 de hectare de teren care ar putea prelua din debitul crescut al fluviului. Lucrările, evaluate la 160 de milioane de euro, au fost cuprinse iniţial în PNRR dar, ulterior, banii au fost alocaţi altor domenii, iar proiectele de refacere a luncii Dunării au rămas în aer.
În Viena, în schimb, odată cu regularizarea cursului Dunării, a fost săpat şi un canal artificial paralel, care preia debitul în caz de viitura. Cu pământul excavat autorităţile au creat o insulă artificială lungă de 20 de km care acţionează ca un burete şi preia şi ea surplusul de apă.
