Motivul pentru care crește riscul de infectare cu virusul West Nile, în România. Sfatul biologilor
Perioada de risc pentru infecția cu virusul West Nile transmisă de tânțari se prelungește până la sfârșitul toamnei.
Potrivit biologilor, căldură neobișnuită întreține pericolul. Institutul de Sănătate Publică anunță, că șase bărbați și o femeie au luat boala de la începutul verii și până acum iar, medicii subliniază că nu există un tratament țintit.
Așadar, trebuie să prevenim contactul cu substanțe împotriva țânțarilor, când stăm în aer liber și plase montate la ferestre în spațiile de dormit.
Temperaturile peste normal îl fac pe țânțarul comun, activ în zona noastră, să-și caute tot mai avid prada. Este un dezechilibru al ciclurilor naturii, spun biologii, pentru că și păsările călătoare și-au întârziat plecarea.
Aurelian Pintilescu, biolog: „Țânțarii iau virusul West Nile din păsările migratoare, ele reprezintă rezervorul natural. Este o corelație strânsă între păsările migratoare, care stau mai mult la noi. Ciclul ăsta de transmitere este prelungit și el. Se usucă, pe românește. Femelele au nevoie de proteine din sânge pentru maturarea ouălor”.
Înțepătura țânțarului, întâi la un animal infectat și apoi la om este cea care transmite infecția. Cercetătorii au confirmat, din luna iunie, șapte cazuri de West Nile în România, în județe aflate la mare distanță. Ceea ce confirmă că o insectă purtătoare a virusului poate călători kilometri întregi în căutarea unei gazde.
Liviu Prioteasă, cercetător la Institutul Cantacuzino: „Au fost montate capcane în diverse zone ale Bucureștiului, țânțarii colectați periodic la 3-4 zile sunt aduși în laborator, sortați în probe, probele analizate pentru prezența virusului West Nile”.
Doar una din 150 de persoane infectate cu West Nile moare
Statisticile spun că numai una din 150 de persoane infectate cu West Nile moare. Și totuși, anul trecut, între lunile iunie și noiembrie au fost confirmate în România 83 de cazuri și 12 oameni au decedat, adică unul din 7.
Debutul bolii aduce dureri cumplite de cap, greață, vomă și deshidratare. Doctorii pot trata doar simptomele pacienților, iar recuperarea poate dura săptămâni sau luni. În cele mai severe cazuri, apare encefalita West Nile, adică inflamația creierului, care duce spre deces la 1 din 10 pacienți.
În unele orașe, autoritățile au început să împrăștie mai des substanțe care controlează invazia țânțarilor. Biologii spun că aceștia se înmulțesc rapid, când găsesc ochiuri de apă. Adică bălți pe terenuri virane, vaze cu apă în cimitire sau anvelope tăiate cu apă stătută în curți.
În aer liber, putem folosi dispozitive care împrăștie fum, spray-uri, creme și soluții speciale. În casă, cele mai sigure sunt aparatele cu pastile repelente și plasele la geamuri care trebuie să fie intacte.
 (1).webp)
