Mircea Geoană conduce în topul încrederii românilor. Cum explică sociologii poziția Dianei Șoșoacă
Mircea Geoană este pe primul loc în topul încrederii românilor, iar senatoarea Diana Șoșoacă este pe la mijloc, dar înaintea președintelui Klaus Iohannis, pe final de mandat.
Primele trei locuri în topul încrederii românior sunt ocupate de Mircea Geoană, secretar adjunct NATO, apoi Laura Codruța Kovesi, procuror-șef EPPO, premierul Marcel Ciolacu și senatoarea Diana Șoșoacă, arată un sondaj INSCOP, realizat la comanda News.ro.
Restul pozițiilor sunt ocupate de preşedintele Klaus Iohannis, de preşedintele CJ Bihor Ilie Bolojan şi de liderul USR Cătălin Drulă.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
Totuși, preşedintele Klaus Iohannis, fostul primar al Capitalei Gabriela Firea şi senatorul Diana Şoşoacă sunt pe primele trei poziţii ca notorietate, Şoşoacă situându-se din acest punct de vedere înaintea lui Kovesi şi Geoană.
Clasamentul notorietăţii este încheiat de George Simion, Cătălin Drulă, ultimul fiind Ilie Bolojan.
Directorul general al INSCOP Research Remus Ştefureac remarcă nivelul de încredere în Diana Şoşoacă, despre care afirmă că este „peste aşteptări” şi pe care îl explică prin „existenţa unor segmente din populaţie care rezonează la mesaje ultra-radicale, un veritabil turnesol al unei stări de nemulţumire profundă”.
Notorietate personalităţi publice
Klaus Iohannis este politicianul cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 100% dintre respondenţi declarând că au auzit de el.
Şeful statului este urmat de Gabriela Firea cu o notorietate de 94.6%, Diana Şoşoacă cu 93.8%, Emil Boc cu 93.7%, Mircea Geoană cu 92.2% şi Marcel Ciolacu cu 92%.
86.5% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, 83.8% de liderul liberal Nicolae Ciucă şi 81.4% de liderul AUR George Simion.
Liderul USR Cătălin Drulă beneficiază de o notorietate de 41.6%, în timp ce Ilie Bolojan de 34.3%.
Încredere personalităţi publice
Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii cu 36.3% încredere multă şi foarte multă.
Secretarul General Adjunct al NATO este urmat de Laura Codruţa Kovesi cu 34.3% încredere multă şi foarte multă şi Emil Boc cu 32.4%.
Clasamentul este continuat de Marcel Ciolacu cu un capital de încredere de 25.3%, Diana Şoşoacă cu 22.7%, Gabriela Firea cu 21.4% şi George Simion cu 20.7%.
În Nicolae Ciucă au încredere multă şi foarte multă 19.1% dintre cei intervievaţi, iar în Klaus Iohannis 16.2%. Ilie Bolojan beneficiază de un capital de încredere de 12.9%, iar Cătălin Drulă de 6.7%.
„Clasamentul încrederii în personalităţi este dominat de deţinătorii celor mai importante poziţii ocupate de cetăţeni români pe plan internaţional, Mircea Geoană, secretarul adjunct al NATO şi Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Parchetului European. Podiumul este completat de primarul Clujului, Emil Boc. Datele atrag atenţia prin două elemente: faptul că ocupanţii primelor trei locuri nu sunt actori activi în politica naţională, dar performează în domeniile lor de activitate şi nivelul de încredere în Diana Şoşoacă peste aşteptări, ceea ce arată existenţa unor segmente din populaţie care rezonează la mesaje ultra-radicale, un veritabil turnesol al unei stări de nemulţumire profundă”, a precizat Remus Stefureac, director INSCOP Research.
Datele sondajului au fost culese în perioada 20 - 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului.
Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.