Totuși, Miruță a explicat că România nu este ţinta atacurilor, ci porturile ucrainene de la Dunăre.

Potrivit lui Miruță, distanţa extrem de mică dintre cele două maluri ale fluviului face ca o eventuală traversare a unei drone să se producă în doar câteva secunde, motiv pentru care armata română nu îşi poate permite să aştepte pasiv.

Să ştiţi că pe telefonul ăsta, care e un telefon operativ de la Ministerul Apărării, aproape în fiecare noapte vin alerte aeriene. Multe nu au scop direct de a intra în teritoriul românesc. Atacul principal, ţinta, sunt porturile de pe malul celălalt al Dunării. Distanţa e foarte mică. Adică, traversarea de către o dronă s-ar face probabil în câteva secunde. Deci atât. Noi nu putem sta cu mâinile în sân, văzând dacă trece Dunărea sau nu trece Dunărea. Sunt nişte analize militare în funcţie de traiectoria pe care se deplasează, în funcţie de viteza pe care se deplasează şi se estimeazã dacă trebuie ridicate avioanele de vânătoare”, a precizat Radu Miruţă duminică, la Digi24, explicând că fiecare alertă este analizată rapid din punct de vedere militar, în funcţie de traiectorie şi viteză, pentru a decide dacă este necesară ridicarea avioanelor de vânătoare, transmite news.ro.

Dronele pot fi doborâte, legal

Ministrul a recunoscut că există situaţii în care dronele pot scăpa detectării radar. Unele sunt construite din materiale care absorb undele radar, iar în alte cazuri relieful creează „zone moarte” pentru sistemele fixe, mai ales la altitudini foarte joase. Chiar şi aşa, cadrul legal le permite piloţilor români să doboare dronele, dacă situaţia o impune.

Citește și
Un bărbat este cercetat sub control judiciar după ce a condus beat și a provocat un accident în Brăila. Ce alcoolemie avea
Un bărbat este cercetat sub control judiciar după ce a condus beat și a provocat un accident în Brăila. Ce alcoolemie avea

Miruţă a precizat însă că, până în prezent, România nu a doborât nicio dronă rusească. „De când sunt ministru, nu s-a întâmplat aşa ceva. După fiecare atac există rapoarte clare, iar informaţiile primite de mine confirmă acest lucru”, a spus el, adăugând că ordinele şi procedurile sunt în vigoare, în cazul în care contextul o va cere.

Declaraţiile vin pe fondul mai multor incidente recente. La mijlocul lunii ianuarie, fragmente de dronă au fost ridicate dintr-o gospodărie din judeţul Vrancea, iar în noiembrie 2025 o dronă a fost găsită prăbuşită în judeţul Vaslui, după ce fusese detectată pe radare în zona de est a ţării. Contextul regional tensionat face ca vigilenţa armatei române să rămână la un nivel ridicat, chiar dacă, oficial, România nu este o ţintă directă a atacurilor.