Ministerul Educației alocă 21 de milioane de euro ca să-i învețe pe educatori și învățători să predea

Cursurile ar trebui să ridice calitatea pregătirii dascălilor. Totuși, vor fi bani irosiți, spun formatorii cu experiență, câtă vreme participanții sunt interesați mai degrabă să primească o diplomă, eventual cazare și masă, în loc să acumuleze informație.

Avem peste 6.000 de dascăli de peste 66 de ani, pe care legea nu-i mai obligă să facă așa numita „formare continuă”, adică să meargă periodic la cursuri. Ministerul Educației îi vizează așadar pentru o nouă sesiune de training pe cei mai tineri.

Oana Caraiman, învățător debutant: „Îi iubesc pe ei, pe toți, și mă dedic meseriei, deci da, îmi place ideea”.

Asemenea programe de perfecționare s-au derulat aproape anual, dar mulți profesori le-au privit mai degrabă drept mici vacanțe.

Citește și

Fenomenul extrem care a dus la închiderea a mii de școli din Filipine. Peste 3,6 de milioane de elevi sunt afectați

De ce Bela Karoly a căzut în dizgrația regimului comunist. Oficialii români au fost îngroziţi de ce a făcut la Moscova

Marian Staș, fondatorul unui proiect educațional: „M-aș bucura să fie conștiincioși și să nu-și fure căciula singuri. Și să-și scoată din vocabular întrebări de genul „când plecăm, ce hârtii primim?” E foarte ușor să vin, să bifez și să mă fac că sunt acolo. Și pe mine mă uluiește cantitatea de agramatism în schimburile de mesaje din partea profesorilor. Mi se pare rușinos.”

Ar trebui ca, după doi ani de cursuri, cei 21 de milioane de euro să schimbe substanțial indicatorii care trădează insuficiența și calitatea îndoielnică a educației timpurii în România. Doar 15% dintre copiii sub 3 ani nu merg la creșă, nu pentru că n-ar vrea părinții, ci pentru că nu găsesc locuri. La grădiniță ajung numai 86%, deși grupa mijlocie și cea mare sunt obligatorii și 15% abandonează, înainte să încheie școala obligatorie.

În spate se află învățători care abia știu să scrie ei înșiși, și care nu reușesc să țină elevul la un nivel minim de performanță școlară.

Ovidiu Pânișoară, profesor universitar: „Din păcate, în spatele unui demers bun a înflorit o industrie întreagă. Sunt oameni care livrează cursuri, nimic rău în asta, dar atunci când ajungi să faci pe bandă rulantă, fără intenția de a mai schimba ceva, atunci trebuie făcută un pic de curățenie”.

Caremn Tică, director liceul pedagogic: „Aceasta este acțiunea principală a proiectului, să formeze cadre didactice și în felul acesta să pornim de timpuriu”.

Forma finală a propunerilor pentru învățământul timpuriu va fi stabilită în câteva săptămâni.

Articol recomandat de sport.ro

Sârbii, nemiloși cu fotbaliștii din Kosovo după ce au văzut cum au lăsat vestiarul de pe Arena Națională