Românii afectați de inundații ar putea să nu primeasă despăgubiri, chiar și dacă au poliță
În total, valul de inundații a afectat 25 de județe și mii de oameni au nevoie de ajutor.
Partea proastă este că mulți nu au asigurare, nici măcar obligatorie. Iar cei care au încheiat o asemenea poliță se pot trezi că nu primesc despăgubiri din pricina unor clauze menționate în contract, pe care poate nu le-au citit cu atenție. Autoritatea pentru Supraveghere Financiară vrea să modifice legea.
De la începutul lunii, viiturile au măturat o mare parte din ţară şi au inundat sute de case. Guvernul a anunţat că va aloca ajutoare de peste 100 de milioane de lei sinistraţilor din cele 25 de judeţe afectate.
Deşi astfel de dezastre se produc periodic, doar 20 la sută dintre români au o asigurare obligatorie pentru casă şi mult mai puţini au una facultativă.
De pildă, din 25 de gospodării inundate în Drislea, Botoşani, un singur proprietar are asigurare. Foarte mulţi nu au considerat că trebuie să-şi facă una.
Localnic: ”N-am făcut-o din cauză că, nu ştiu, eu cred că a fost neglijență. Nu ne-am dat seama care pot fi urmările, aşa grave.”
Alţii nu au încredere sau se plâng că au primit în trecut bani puţini, aşa că au renunţat să se asigure, fie şi obligatoriu.
Localnică: "Cu 6 mii de lei, vă daţi seama, n-am putut mare lucru. Am făcut două camere cumpărând parchet."
În funcţie de casă, o poliţă obligatorie costă 10 sau 20 de euro, iar despăgubirea poate fi de la 10 mii la 20 de mii de euro.
Se pot asigura riscurile de inundaţii, alunecări de teren şi cutremurele. Doar că, în unele cazuri, evaluatorii invocă diverse condiţii speciale şi daunele nu se mai acordă. Cătălin Alexandrescu, de exemplu, nu a fost despăgubit după ce cutremurul cu magnitudinea de 5.3 din 2016 i-a provocat fisuri în pereţi.
Compania i-a transmis că acest cutremur nu putea provoca daune.
Şi totuşi, după ce Ştirile PRO TV au solicitat un punct de vedere, PAID, instituţia care administrează asigurarea împotriva dezastrelor naturale, a anunţat că va primi banii.
Potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară, românii trebuie să ştie că există foarte multe excluderi de la plată în cazul asigurării obligatorii. De pildă, nu sunt despăgubiţi dacă şi-au făcut sediul social al firmei în casă.
Sau dacă bucătăria nu este conectată la clădirea asigurată. Garajul sau magazia nu intră în calcul, pentru că nu sunt locuinţe. De asemenea, nu se acordă bani pentru electrocasnicele distruse.
Şi nici dacă inundaţia vine de la un lac de acumulare, dacă alunecarea de teren s-a produs din cauza unor lucrări edilitare sau miniere, dacă furtuna a distrus acoperişul şi a plouat în casă, dacă s-a lăsat terenul fundaţiei sau dacă s-au crăpat pereţii din cauza gerului.
ASF propune modificarea legii.
Ovidiu Wlassopol prim-vicepresedintele ASF: "Asigurarea obligatorie să se refere la riscul de cutremure, iar pentru restul, fiecare consumator să poată să opteze în funcţie pentru nevoile sale, de pildă, inundaţii de la vecini. Pentru că este greu să cred că dacă stai la câmpie vei avea vreodată risc de alunecare pe teren."
Propunerile ASF vor fi înaintate până la sfârşitul anului şi, dacă vor fi votate de Parlament, ar putea intra în vigoare de anul viitor.
