Măsuri mai stricte în România pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a promulgat, joi, o lege prin care se instituie măsuri mai stricte pentru combaterea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului.
Actul normativ modifică şi completează Legea 129/2019, în sensul instituirii unor măsuri mai stricte pentru combaterea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului, cum ar fi: Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) va avea autoritatea necesară pentru coordonarea politicilor şi activităţilor operaţionale privind riscurile naţionale, introducerea unei cerinţe explicite pentru furnizarea către autorităţile publice (cu excepţia autorităţilor de supraveghere) şi organismele de auto-reglementare (SRB-uri) a rezultatelor evaluărilor riscurilor, dezvoltarea unui sistem naţional automatizat pentru stabilirea proceselor necesare pentru colectarea şi analizarea continuă a datelor statistice.
De asemenea, se prevede obligativitatea aplicării măsurilor sporite de cunoaştere a clientelei (CDD) pentru fostele PEP (persoane expuse politic) care prezintă riscuri, chiar şi standard sau mai mici, până la eliminarea completă a acestora, aplicarea de către agenţii imobiliari de măsuri CDD atât pentru cumpărător, cât şi pentru vânzător, reducerea pragurilor pentru aplicarea măsurilor CDD de la 15.000 euro la 1.000 euro pentru furnizorii de servicii de criptoactive.
Potrivit legii, după împlinirea unui termen de un an de la data la care persoana a încetat să mai ocupe o funcţie publică importantă, entităţile raportoare nu mai consideră persoana respectivă ca fiind expusă public, cu excepţia cazului în care persoana mai prezintă un risc asociat persoanelor expuse public din cauza influenţei pe care o poate exercita, ca urmare a funcţiei sale anterioare, situaţie în care perioada va fi extinsă cu încă un an.
Furnizorii de servicii de criptoactive au obligaţia de a aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 1.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele.
Accesul la registrele prevăzute de lege este asigurat, în conformitate cu normele privind protecţia datelor cu caracter personal, oricărei persoane sau organizaţii care poate demonstra un interes legitim. În prezent, accesul era asigurat oricărei persoane fizice sau juridice.
Oficiul cooperează cu Ministerul Justiţiei şi cu autorităţile şi instituţiile prevăzute în Legea 129/2019, precum şi cu orice alte autorităţi sau instituţii publice sau private, în ceea ce priveşte elaborarea de programe educaţionale şi de promovare pentru a creşte gradul de conştientizare în rândul asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi al comunităţii de donatori cu privire la potenţialele vulnerabilităţi ale acestora la abuzurile în scopul finanţării terorismului şi la riscurile de finanţare a terorismului, precum şi la măsurile pe care le pot adopta pentru a se proteja împotriva acestor abuzuri.
Instituţiile prevăzute în Legea 129/2019 sunt: organele de urmărire penală; autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii de reglementare, informare şi control în domeniu, precum unitatea de informaţii financiare a României, autorităţi cu atribuţii de control financiar/fiscal sau autorităţi cu atribuţii de control fiscal, autoritatea vamală; organe de stat specializate în activitatea de informaţii prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare; autorităţi administrative autonome şi instituţii cu rol de reglementare şi supraveghere sectorială şi control al entităţilor raportoare, precum Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.
Etichete: ilie bolojan, romania, terorism,
