Kovesi: ”Corupția în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienți”
Corupția din sistemul public de sănătate obligă pacienţii să plătească pentru servicii medicale gratuite, spune şefa DNA, Codruța Kovesi.
Într-un raport, DNA susţine că în spitale se pretind cele mai mari comisioane şi de 20%, pentru semnarea unui contract. Pornind de la cazurile înregistrate, procurorii au constatat că se dă mita ,pentru introducerea unui medicament nou, pentru îngrijiri în salon şi chiar pentru angajarea personalului necesar. Iar nota de plată finală o suportă bolnavii, care se tem că dacă nu dau bani, nu vor fi trataţi şi vor muri cu zile.
Un cearceaf schimbat, o injecție făcută la timp sau o programare pentru o operație pot costa foarte mult într-un spital de stat. Chiar dacă aceste servicii ar trebui să fie gratuite, de multe ori, pentru că li se cere sau pentru că vor să fie trataţi la timp, bolnavii plătesc.
Iar acesta este doar palierul de jos al corupţiei din sănătate. Urmează chirurgii şi anesteziştii. În funcţie de cât de complexă este operaţia, pacienţii le dau între 200 de lei şi 5000 de lei, chiar mai mult.
Mită se dă şi în unele departamente de resurse umane.
”Tarife fixe pentru angajare: infirmieră 1500 euro, asistentă 2500, șofer ambulant 1000, registrator medical 1000-1500 euro", a transmis Laura Codruța Kovesi.
Iar în zona de management, șpăgile sunt şi mai mari, arată Raportul întocmit de DNA. Unii manageri iau un comision ilegal, ca să aprobe un anumit contract pentru achiziţiile făcute de spitale.
Când vine vorba de fraudarea achizițiilor publice, ilegalităţi se fac în toate etapele procesului: în planificarea acestora, în atribuirea contractului, dar și în derularea lui. Procurorii spun ca mita merge direct la managerul unității sanitare sau la firme care au legătura cu el.
"10% din valoarea contractelor, prețul de 10 ori mai mare, erau acceptate achizițiile în funcție de interesul managerului", susține șeful DNA.
La fel se întâmplă și în cazul intrării pe piață a unor medicamente noi.
"Mita se dă înainte sute de mii de euro, măresc prețul medicamentelor și tot pacientul plăteşte", a continuat Codruța Kovesi.
Situaţia corupţiei din sistemul românesc de sănătate a fost semnalată şi de raportul MCV al comisiei Europene.
Şefa DNA a precizat că, uneori, banii obţinuţi în urma faptelor de corupţie au susţinut oameni implicaţi în politică.
”Toate informaţiile prezentate apar în raportul DNA privind corupţia în sistemul de sănătate”, a precizat șefa DNA.
Este vorba despre un studiu realizat la nivel european, care a arătat că 68% dintre români percep corupţia ca pe un fenomen care le afectează viaţa de zi cu zi.
"Este un raport Eurobarometru (...) privind corupţia, publicat în octombrie 2017. În acest raport, 68% dintre repondenţii români percep corupţia ca fiind unul din fenomenele care le afectează viaţa de zi cu zi. Acest procentaj de 68% a poziţionat România pe primul loc în topul ţărilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte percepţia corupţiei în viaţa zilnică. La nivelul Uniunii Europene, cei care consideră că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie reprezintă doar 25%", a declarat Kovesi.
Ea a adăugat, citând acelaşi studiu, că în cazul României sistemul de sănătate a fost menţionat de 58% dintre cei chestionaţi ca domeniul cel mai afectat de corupţie, faţă de doar 31% la nivelul Uniunii Europene.
La prezentarea raportului au luat parte procurorul general al României Augustin Lazăr, reprezentanţi ai unor instituţii din sistemul judiciar, precum şi reprezentanți ai unor asociaţii şi organizaţii neguvernamentale active în domeniul sănătăţii şi al luptei împotriva corupţiei.
Procurorul șef al DNA a declarat că s-au identificat 5 domenii de corupție în sistemul de sănătate: ”Atunci când vorbim de sistemul de sănătate identificăm corupție în achizițiile publice, în serviciile medicale, în bugetarea unităților spitalicești, în accesul personalului în sistemul medical și nu în ultimul rând în autorizarea farmaciilor.”
Sinteza declarațiilor:
- Corupția în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienți în mod direct, pentru că suportă din buzunarul lor sau în mod indirect, pentru că este afectat și este prejudiciat sistemul asigurărilor sociale.
De foarte multe ori am constatat în anchetele noastre că acel cost suplimentar pe care firmele private îl plătesc cu titlu de mită se referă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază cetățenii.
- Câteva dintre concluziile studiului.
- O primă responsabilitate o au procuroriii, prin investigațiile pe care le fac. Identificând anumite mecanisme, făcând publice aceste concluzii, putem să determinăm o schimbare în a preveni astfel de fapte.
- O primă concuzie este că s-au identificat 5 domenii de corupție în sistemul de sănătate. Atunci când vorbim de sistemul de sănătate identificăm corupție în achizițiile publice, în serviciile medicale, în bugetarea unităților spitalicești, în accesul personalului în sistemul medical și nu în ultimul rând în autorizarea farmaciilor.
- Când vorbim de achizițiile publice, de obicei au fost pretinse și primite procente cuprinse între 5 și 20 % din valoarea facturilor. Atunci când vorbim de procentul mitei putem constata din investigațiile DNA că în domeniul sănătății pare că procentul este mult mai mare față de alte domenii, cum este infrastructura, unde de obicei este 2 % sau achiziții publice unde procentul este între 10 și 15 %. De obicei mita se dă direct managerului sau este mascată prin plata unor servicii fictive de consultanță, către firme care sunt controlate de managerii de spital prin alte firme, care sunt în legătură cu aceși manageri.. Am constatat că sunt înființate și firme offshore pentru a ascunde mita.
- Un exemplu dintr-un dosar în care DNA a trimis în judecată un manager, acesta a profitat de perioada îndelungată în care a avut funcția de conducere și a produs un prejudiciu de 2 milioane de euro.
- O altă concluzie a studiului este că bugetul spitalului este prejudiciat de cele mai multe ori exact de persoana care are atribuția de a gestiona bugetul spitalului.
- Un alt domeniu, cel al autorizării farmaciilor. Cred că o prevenire a faptelor de corupție se poate realiza mai ușor. Soluționarea unei astfel de cereri este 5-6 luni, de natură a genera fapta de mită. Investigațiile noastre au vizat și persoane juridice.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: Codruta Kovesi, coruptie, manageri, sanatate, spital,
Dată publicare:
