Isărescu,despre majorarea pensiilor cu 40%: Să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani printr-un deşert financiar

"Nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice şi să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim aşa vreo 40 de ani printr-un deşert financiar. Văd că singura discuţie este 40%. Păi da, legea e mare şi lată, are atâtea prevederi. Hai să fim serioşi cu cifrele. Nu pot să vă dau acum un răspuns pentru că nu am un răspuns. Aici nu este decât soluţie politică. Deci nu avem soluţie financiară şi economică. Când economia creşte cu 4% nu poate să crească ceva cu 40%, că nu ceva marginal, e jumătate din populaţia activă a ţării. Deci câtă filosofie trebuie să faci aici? Într-adevăr soluţia este dificilă, dar e politică şi socială", a declarat Mugur Isărescu, întrebat dacă el crede în creşterea cu 40% a punctului de pensie.

De asemenea, în ceea ce priveşte dacă sunt sau nu bani pentru majorarea pensiilor, guvernatorul BNR a spus că răspunsul său este unul simplu: "nu sunt bani din moment ce România are deficit şi nu surplus bugetar".

Lazea, BNR: Un deficit bugetar de 3% poate fi atins doar dacă se amână majorarea pensiilor cu 40%

Pe 27 noiembrie, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, susţinea că amânarea majorării punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 la 1.775 lei este singura măsură capabilă să aducă deficitul în apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%

Lazea a subliniat atunci că în urma creşterii punctului de pensie la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019 a rezultat un deficit suplimentar de circa 3,3 miliarde de lei sau 0,3% din PIB pentru ultimele patru luni din 2019 şi de 10 miliarde de lei pentru 2020 sau 0,9% din PIB. În opinia sa, majorarea punctului de pensie la 1.775 de lei, cu 40%, va avea ca efect un deficit suplimentar de 10,6 miliarde de lei sau 0,96% din PIB în cele patru luni ale anului 2020, respectiv 31,8 miliarde de lei sau 2,7% din PIB pentru întreg anul 2021. Astfel, în loc de un deficit de 3% din PIB, vom avea doar ca efect al Legii pensiilor deficite de 4,5% din PIB în 2020 şi 5,7% din PIB în 2021.

Punctul de pensie, principalul indicator folosit pentru indexarea pensiilor, a crescut cu 15% din septembrie 2019, de la 1.100 lei, la 1.265 lei, şi urmează să se majoreze cu 40% din septembrie 2020, în conformitate cu Legea pensiilor, până la 1.775 lei.

BNR a menținut dobânda de politică monetară la 2,5%

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis în şedinţa de miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, a anunțat banca centrală într-un comunicat citat de Agerpres.

De asemenea, CA a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

BNR semnalează că rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna octombrie la 3,4%, de la 3,5% în luna septembrie, dar în noiembrie a urcat la 3,8%, deasupra intervalului ţintei, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Avansul faţă de luna septembrie s-a datorat, în principal, majorării preţurilor legumelor şi fructelor, dar şi accelerării inflaţiei de bază.