Ion Caramitru, audiat la Parchetul instantei supreme in dosarul Revolutiei
Directorul Teatrului National Bucuresti, Ion Caramitru, fost membru al Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvarii Nationale, a venit, joi, la Parchetul instantei supreme, pentru a fi audiat in dosarul Revolutiei relateaza news.ro.
Actorul Ion Caramitru, director al Teatrului National Bucuresti, a declarat la intrarea in sediul Parchetului de pe langa instanta suprema ca va fi audiat ca martor in dosarul Revolutiei. El a explicat ca este a treia oara cand da declaratii la parchet pe acest subiect.
"La cerere am facut declaratii cand generalul Voinea ancheta aceste dosare si acum sunt chemat tot pe tema asta, de cand s-au redeschis dosarele", a spus Caramitru, precizand ca a primit citatie sa se prezinte la Sectia Parchetelor Militare.
Procurorii militari ai Parchetului instantei supreme au audiat, in dosarul „Revolutiei”, in 8 februarie, mai multi fosti membri ai Consiliului Frontului Salvarii Nationale si au cerut acte de la mai multe institutii, care vor fi folosite in ancheta in care se fac cercetari pentru infractiunii contra umanitatii.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
De asemenea, la dosar au fost depuse acte relevante, iar ancheta continua "intr-un ritm sustinut”, urmand sa fie audiate si alte persoane, a anuntat Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Procurorii militari din Parchetul instantei supreme au dispus, in 1 noiembrie 2016, extinderea urmaririi penale in rem, pentru infractiuni contra umanitatii.
Din actele dosarului rezulta ca, pentru pastrarea puterii, prin actiunile desfasurate si masurile dispuse, conducerea politica si militara instaurata dupa decembrie 1989 a determinat uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea integritatii fizice si psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui numar mare de persoane, „fapte care se circumscriu conditiilor de tipicitate ale infractiunii contra umanitatii”, a precizat PICCJ.
"Situatia premisa a infractiunii contra umanitatii referitoare la existenta unui atac generalizat rezulta din numarul mare de localitati in care au avut loc incidente armate cu consecintele mentionate anterior. Din modul in care s-a produs acest atac reiese existenta unui plan dupa care s-a actionat, plan care a urmarit crearea unei stari de confuzie in randul fortelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apararii Nationale si difuzarea unor ordine, rapoarte si informatii false, scoaterea in strada si inarmarea populatiei, respectiv crearea aparentei unui «razboi civil» in care sa se confrunte unitati inarmate apartinand Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne sau aceluiasi minister, in scopul preluarii puterii si legitimarii noilor lideri. In realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Romana care a transmis comunicate alarmiste si uneori false, la taierea legaturilor telefonice si aducerea la conducerea ministerelor de forta a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinta generarii unui «razboi» psihologic si mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, arata Parchetul instantei supreme.
Procurorii precizeaza ca cercetarile continua cu privire la toate faptele care au facut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise dupa data de 22 decembrie 1989 in intreaga tara, conform dispozitiilor din incheierea de confirmare a redeschiderii urmaririi penale in cauza.
In decembrie 2016, Societatea Timisoara si Asociatia 21 Decembrie 1989 au solicitat extinderea urmaririi penale in dosarul “Revolutiei” si asupra membrilor CPEx al PCR, prim-secretarilor, sefilor politici si militari in functii in decembrie 1989, a celor din Securitate, Militiei si Procuratura din Timisoara, incepand din 16 decembrie 1989, inclusiv cu privire la actele pregatitoare din zile anterioare, pentru fapte care nu au fost cercetate pana in prezent.
Cele doua ONG-uri au mai cerut luarea de masuri asiguratorii, pentru a putea fi garantata plata daunelor ce vor fi acordate de instanta victimelor represiunii si a pagubelor produse unor institutii de stat. Reprezentantii ONG-urilor au cerut atunci presedintelui si CSAT, Guvernului si institutiilor succesoare institutiilor militare de forta sau procuraturii RSR, declasificarea documentelor si interceptarilor care s-au facut din obiective militare mobile (avioane AWAX) din jurul granitelor Romaniei, in decembrie 1989, declasificarea tuturor documentelor SIE si SRI, MAPN si MAI, pentru intreaga perioada decembrie 1989 - iunie 1990, pentru a se putea dovedi ”ce ordine criminale au dat conducatorii politici si militari de la Bucuresti inclusiv pentru Timisoara.
Dosarul "Revolutiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din Romania. Procurorii au avut de lamurit cauzele in care s-a produs decesul a 709 persoane, ranirea prin impuscare a 1.855 de persoane, ranirea prin alte forme de violenta a 343 de persoane si privarea ilegala de libertate a 924 de persoane.
