Interesul public vs. secretele statului: cum sunt compromise investigațiile de presă din cauza lipsei de transparență
Cunoscuți jurnaliști de investigație discută în episodul 2 al seriei EIDOS Talks despre piedicile prin care informații importante de interes public sunt blocate de funcționari ai statului.
Ce e de făcut pentru a normaliza relația jurnaliști - instituții de stat, în ceea ce privește accesul la informațiile de interes pentru cetățeni? E nevoie de o nouă Lege 544 a transparenței? Ce derapaje concrete le sunt semnalate politicienilor de către unii dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație din România?
Subiectele sunt dezbătute în episodul 2, lansat azi, în cadrul dezbaterilor EIDOS Talks - organizate de Fundația EIDOS în co-producție cu platforma UPGRADE 100.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Moderatorul ediției „Interesul Public vs. Interesele Statului”, produsă în platourile DIGI 24, este jurnalistul Claudiu Leonte, parte din echipa Știrile ProTV și a cunoscutei emisiuni “România, Te Iubesc!”
Invitați sunt Diana ONCIOIU | DELA0, Alex NEDEA | RECORDER, Mirela NEAG | LIBERTATEA și Attila BIRO | RISE Project iar clasa politică e reprezentată de Vasile Dîncu | PSD, inițiator Legea 544/2001 (prezent în studio), Florin Cîțu | PNL, prim-ministru și Dan BARNA | USR-PLUS, vicepremier (aceștia din urmă prezenți cu declarații politice în post-editare, din pricina indisponibilității de-a participa la dezbaterea în timp real, din momentul întregistrărilor).
Negarea accesului la informații de interes public, prin interpretarea subiectivă sau, pur și simplu, ignorarea legislației și a normelor europene de bună-practică e o realitate din ce în ce mai des întâlnită în relația stat-presă din România.
Adesea, autoritățile par că nu mai pot - sau, uneori, că nu mai vor - să respecte legislația în domeniu (Legea 544/2001) și întârzie implementarea rigorilor de transparentizare a actului de guvernare locală și centrală.
În paralel, în țara noastră nu există cultura și „instituția” whistle-blower sau a avertizorului de integritate. Cei care contactează și discută cu media sunt percepuți și catalogați mai degrabă ca „turnători”, nu văzuți ca actori care generează impact social pozitiv.
Se ajunge des la situații ciudate, de tipul anchete jurnalistice legitime întârziate sau anulate, ori chiar depublicate sau la răspunsuri unde chiar informațiile solicitate sunt “anonimizate”: tot mai mulți funcționari se agață de prevederi neclare din legislație pentru a găsi scuze și a “secretiza” informații de interes public.
În noul episod al seriei EIDOS Talks sunt analizate mai multe situații concrete de acest gen și sunt date exemple de anchete compromise de lipsa de transparență a unor instituții publice. Totodată, reprezentanți ai celor mai importante forțe politice își exprimă punctul de vedere.
Seria EIDOS Talks va continua cu noi episoade care tratează cele mai importante provocări cu care se confruntă jurnalismul azi, în contextul unui ecosistem economic defavorabil, care nu susține calitatea și informațiile de interes public ci, în primul rând, cifrele cât mai mari de audiență, senzaționalul, tabloidul – fenomene care degenerează în clickbait, dezinformare și fake news.
