Numarul romanilor muscati de capuse a crescut periculos. Bolile grave care pot fi transmise de insecte
Medicii de la Institutul Clinic de Boli Infectioase Matei Balsdin Capitala se confrunta zilnic cu 50 de pacienti care au fost muscati de capuse, numarul lor crescand in ultima luna.
Alexandru Vladimirescu, cercetaror la Institutul Cantacuzino atrage atentia ca primavara este sezonul in care capusele au activitate maxima si ca de aceea trebuie luate masuri urgent pentru distrugerea lor, pentru ca pot transmite boli grave.
Potrivit unor statistici ale Institutului „Matei Bals” obtinute de News.ro, de aproape o luna, la camera de garda a spitalului s-au prezentat zilnic oameni muscati de capuse. In ultima saptamana sunt cam 50 de cazuri pe zi. Din fericire, pana acum nu a fost inregistrat niciun caz de Boala Lyme”, arata statisticile. La randul lui, cercetator stiintific gradul l, Alexandru Vladimirescu de la Institutul Cantacuzino, Laboratorul de entolologie medicala, a declarat pentru News.ro ca „a venit anotimpul capuselor".
„A venit anotimpul capuselor. De fapt, in ceea ce priveste comportamentul capuselor sunt doua maxime de activitate: una este acum, primavara, care este si cea mai intensa si care incepe in martie si se termina in iunie, a doua, toamna, in septembrie-noiembrie, dar care este mai redusa ca intensitate”, a explicat Vladimirescu. In Romania, cea mai raspandita specie de capusa este Ixodes ricinus, la fel ca si in multe tari din intreaga lume, specia care poate transmite Borrelioza Lyme.
„Capusele sunt hectoparaziti, adica paraziti de suprafata atat la om-accidental, cat si la animale-preferential, ce au nevoie de gazde, sunt hematofage, se hranesc cu sange. Sangele este utilizat de capuse pentru a naparli si a ajunge la maturitate si, desigur a produce oua care refac ciclul vital. Despre capuse se se pot spune foarte multe lucruri, important este ca ele sunt artropode, adica vectoare, nu sunt insecte, sunt rude cu acarienii. Sunt artropode vectoare, ele prin ciclul lor de viata implica gazde si pot transmite, in procesul de hranire, diverse boli, respectiv,agenti patogeni, care dezvolta boli in aceste gazde. De pilda, cea mai cunoscuta si cea mai raspandita la noi, in liziera padurilor , dar si pe pajisti, dar si in Europa si in lume, este capusa Ixodes ricinus, care este o capusa de mici dimensiuni si care poate transmite Borrelioza Lyme, care este o boala insidioasa, grava, care daca nu este tratata la timp poate sa ajunga la deces”, a mai spus cercetatorul de la Institutul Cantacuzino.
Agentul etiologic al bolii este o bacterie, o spirocheta, Borrelia. Sunt mai multe specii de Borrelia in tara noastra.
"Sunt trei specii circulante, atata am identificat noi, pana acum, prin teste moleculare. Nu toate capusele din specia Ixodes ricinus pot sa transmita aceasta Borrelia, adica Borrelioza Lyme. Testele pe care le-am facut la nivel molecular arata ca una din patru capuse poate sa prezinte acest agent patogen si ca agentul patogen produce boala in general la om, avand manifestari evidente uneori, alteori putin evidente. De cele mai multe ori apare o zona inflamata, zona unde capusa s-a hranit, ulterior pata aceea numita si eritem migrator se poate locaiza peste cateva saptamani sau cateva luni in alta regiune si atunci este destul de usor sa ne dam seama ca ceva s-a intamplat. Probabil am fost undeva, am luat o capusa care s-a hranit si probabil ne-a transmis aceasta bacterie”, a explicat Alexandru Vladimirescu. Potrivit acestuia, exista scheme de tratament medicamentos bazate pe antibiotice care in general au efect.
“Boala, luata din pripa, se poate trata fara a exista sechele. Daca boala nu este tratata, pot aparea sechele, iar tratamentele cu antibiotic nu mai sunt asa eficiente, boala se poate croniciza si poate produce paralizii si chiar moartea”, a mai spus Vladimirescu.
Oamenii, dar si autoritatile, trebuie sa ia urgent masuri pentru a evita cresterea numarului de capuse care ar putea afecta populatia. Masurile de protectie personale sunt cele mai importante. Cei care merg in parcuri, paduri, campuri cu verdeata multa trebuie sa poarte pantalni lungi si sosete de culoare deschisa. De asemenea, pot fi folosite niste substante de protectie (o subtanta activa care da rezultate este dietil toloamida sau asa numitul DEET) pentru cateva ore.
Dar cel mai important este sa fie verificate hainele si pielea. "Oamenii trebuie sa fie atenti cand vin din drumetie, daca au un punct rosu care nu era normal sa fie acolo. Poater fi o capusa care s-a infipt in tegument si care a inceput sa se hraneasca. Dupa cateva ore, capusa se desprinde, reia ciclul vital. La animale, oamenii scot singuri capusele. Nu exista risc decat daca ai rani. Apoi, gradina trebuie orecum intretinuta. Capusele sunt mari iubitoare de umezeala si atunci toate zonele umbrite din gradini pot adaposti capuse, de aceea iarba trebuie bine tunsa. De asemenea, tufisurile ingradite cu pietre expuse la soare ar fi eficiente. Stropirea ierbii cu insecticide nu este benefica pentru ca sunt distruse si insectele bune”, a explicat cercetatorul de la Cantacuzino.
Dar mai sunt capuse care pot transmite si virusi si paraziti. “Cele mai periculoase capuse pot transmite si virusuri si paraziti. In 1999 an avut o epidemie de encefalita de capusa, produsa de un virus care este virusul encefalitei de capusa, care este tot o ruda a lui West Nile si care s-a produs nu din cauza unor muscaturi sau intepaturi de capuse, ci din cauza laptelui nefiert. Deci si laptele nefiert provenind de la animale care au fost infectate cu virusul encefalitei de capusa poate sa transmita la om virusul si sa creeze viremie si toate conditiile bolii”, a adaugat specialistul.
Boala Lyme a fost inclusa in sistemul national de supraveghere in anul 2015. Potrivit datelor raportate de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibie, in anul 2015, Boala Lyme a intrat in sistemul national de supraveghere si au fost clasificate final 773 cazuri suspecte de boala Lyme, cu 2% mai multe fata de anul precedent (758). Dintre acestea, 330 au fost confirmate (43%), 27 au fost clasificate ca probabile (4%), 386 (50%) infirmate si 30 (3%) posibile.
Un alt risc de transmitere a unor boli grave, in acest sezon, il reprezinta tantarii. “Tantarii, foarte frecvent intalniti primavara, sunt din genul Aedes. Este frecvent la padure si este destul de agresiv. Nu avem inca Aedes albopictus sau tantarul tigru care apare mai mult vara, cand este cald. Este iubitor de caldura. De obicei, apare intens in lunile iulie si august. Este generator de disconfort si poate transmite si virusul care provoaca chikungunya (febra puternica si dureri articulare) si Zika. Deocamdata, Zica a fost numai de import”, a adaugat Vladimirescu
Din 2012, Institutul Cantacuzino supravegheaza tantarul tigru din Romania. “Este o specie invaziva. A invadat toata Europa, incepand cu Italia, ulterior toate tarile au fost practic invadate. Pricipala sursa au fost anevelopele uzate, loc predilect pentru depunerea oualor. Asa si-a extins arealul foarte mult odata cu aceste transporturi, dar si incalzirea globala, care este un factor predilect pentru inmultirea acestei specii. Zika a fost, din fericire, numai din import, epidemia a fost stinsa pentru ca s-au luat masuri drastice, printre care si asanarea zonelor mlastinoase. Tantarul tigru era peste tot in parcuri”, a adaugat Vladimirescu.
Apoi, tantarul comun, de apartament sau de bloc (Culex pipiens), petrece iarna si dezvolta larve in subsolul blocurilor. Acestia transmit, cum am aflat in 1996, vrirusul West Nile. “De atunci au mai fost mici epidemii cu focare, cu localizare uneori spre Vest, alteori spre Sud -Est. In general, astfel de episoade epidemice vin pentru ca nu sunt efectuate stropirile, destantarizarile”, a mai spus Vladimirescu.
Tantarii port transmite boli grave. “Este obligatorie destantarizarea parcurilor, a padurilor, a zonelor de agrement, dar nu superficial, ci, mai ales, in zona ochiurilor de apa, acolo unde apa balteste si are o adancime de sub un metru. In gospodarii nu trebuie sa fie lasate vase cu apa de ploaie sau cu multa apa, iarba trebuie tunsa, iar copacii curatati”, a adaugat cercetatorul Alexandru Vladimirescu. In Romania, in 2016, infectia cu virusul West Nile a totalizat 93 de cazuri, inregistrandu-se 11 decese.
