Așa a ajuns la „Corvinul Hunedoara”, unde a început cariera sa de căutător de talente, și a avut un impact istoric asupra clubului, după ce a pus bazele uneia dintre cele mai frumoase echipe din fotbalul românesc.
Echipa locală, Corvinul, a renăscut la începutul anilor 80, când jucătorii de aici au ajuns să evolueze inclusiv în echipa națională, iar Steaua, Dinamo sau Craiova plecau învinse din orașul siderurgiștilor.
La Hunedoara, fotbalul începea să respire un aer european.
Mircea Lucescu: „Fotbalul este un etern început, de fiecare rezultat depinde evoluția ulterioară a echipei."
Lucescu a ajuns aici pentru că voia să aducă alte idei care au redefinit, apoi, fotbalul modern. Avea nevoie să fie departe de fotbalişti consacraţi și de presiunile politice care dictau la marile cluburi.
Unul dintre copiii lui de suflet de atunci, Florea Văetuș, fost jucător la Corvinul și la echipa națională, își reamintește...
Florea Văetuș, fost jucător Corvinul Hunedoara: „Un om deosebit, care a avut grijă de noi, copiii Hunedoarei. Și am avut ce învăța de la el, tot glumeam cu el, Nea Mircea, eu acum centrez mai bine ca dumneavoastră și el râdea, zicea, da, poate."
Sub bagheta lui Lucescu, Corvinul n-a mai fost o simplă echipă de provincie, ci o orchestră tânără care învăța să îi sfideze pe greii vremii.
„Copiii lui" erau crescuți în spiritul unui fotbal total.
Pentru localnici, rămâne mândria că l-au cunoscut pe Mircea Lucescu în perioada de glorie. Vestea morții i-a îndurerat pe toți. Iar cei mai în vârstă au amintiri trecute deja în legendă.
Suporter Corvinul Hunedoara: „Când era el aici antrenor era în Divizia A, se urca lumea prin copaci, nu mai aveai loc prin tribună, atât de multă lume era, că venea Steaua, Dinamo, toate echipele tari, le dădeam 2-3 la zero."
Suporter: „Suntem de aceiași vârstă și e idolul meu, tot ce-ți dorește sufletul găsești la acest om, Mircea Lucescu."
Până atunci, pașii făcuți pe gazon de maestru s-au retras în tăcere. S-a auzit fluierul de final!
