Inca un tortionar este urmarit penal pentru GENOCID. Cine este Florian Cormos, fost comandant al Coloniei de munca Cernavoda

Cei care il investigheaza spun despre Cormos ca ar avea pe constiinta exterminarea a cel putin 115 detinuti, la Canalul Dunare-Marea Neagra. Si in cazul lui acuzatia ar putea fi de crima impotriva umanitatii.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a solicitat Parchetului ICCJ inceperea urmaririi penale a tortionarului Florian Cormos.

Capitanul in rezerva Florian Cormos are 87 de ani. In perioada 1952 - 1953, potrivit celor de la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, acesta ar fi impus un regim de exterminare al celor internati administrativ si al condamnatilor aflati in executarea pedepselor. In cele patru luni in care a condus Colonia de munca de la Cernavoda nu mai putin de 115 oameni au murit. Bataile pana la spitalizare, incarcerarea pe perioade lungi doar in camasa si lenjerie, obligarea inaptilor sa munceasca, infometarea, munca fara oprire pentru 24 de ore, munca pe santier pe timp de ger in imbracaminte sumara - toate acestea sunt marturii depuse in dosar de cei care au supravietuit terorii.

Lagarul de munca de la Cernavoda, cunoscut si sub numele de Columbia, a fost primul santier deschis pentru lucrarile la Canalul Dunare - Marea Neagra. La Cernavoda erau inchisi intre1.200 si 8.000 de detinuti simultan. Lista presupusilor tortionari cuprinde, potrivit Institutului pentru Crimele Comunismului, inca 32 de fosti angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor, care se afla inca in viata si au varste cuprinse intre 81 si 99 de ani.

Citește și

Articolul capcana din noul Cod penal care ar putea inchide definitiv dosarele tortionarilor

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

"Nici nu am avut timp sa cunosc santierul. Veneau cei epuizati. Toti cei epuizati de la cele sapte colonii eu trebuia sa ii primesc la Cernavoda. Cum sa nu moara? Mureau si pe drum. Eu la doua-trei zile trebuia sa omor un detinut, ca sa fie adevarat ce mi se imputa. Ha ha ha ha!", a spus Cormos.

Primii doi presupusi tortionari dati in judecata au fost Alexandru Visinescu, fostul comandant al Penitenciarului Ramnicu-Sarat, si Ioan Ficior - pe numele carora procurorii au inceput urmarirea penala pentru genocid.

Florian Cormos a condus, incepand cu decembrie 1952, pentru patru luni lagarul Columbia de la Cernavova, perioada in care aici au murit cel putin 115 detinuti politici. Regimul de teroare impus de Cormos la Canal a atras pana si atentia comunistilor care in urma anchetei l-au condamnat la moarte, pentru ca ulterior pedeapsa sa-i fie transformata in munca silnica pe viata. Dupa patru ani de inchisoare insa, el a fost eliberat, intervenind amnistia.

"Cei mai multi dintre ei au murit din cauza infometarii si relelor tratamente, mai ales distrofie grad 3, sindrom carential sau TBC. boli de inima, anemie si altele. Exista dovezi care arata ca pentru o parte dintre acesti detinuti Florian Cormos se face vinovat in mod direct de asasinarea acestora", a spus Andrei Muraru, directorul ICCMER.

In 1954, dupa schimbarea garniturii staliniste de la conducerea Romaniei, inclusiv comunistii l-au condamnat pe Cormos pentru victimele care au murit, in lagar, in timp ce el era la conducere. Patru ani a stat dupa gratii. Fiica sa il apara si pentru procesul de atunci si pentru cel care are toate sansele sa inceapa.

"A fost inchis ca a zis ca, nu stiu, a lucrat acolo patru luni si ca au decedat oameni. Dar au fost acolo mai multi, conducerea a fost de vina, care le-a facut ratiile de mancare", a spus femeia.

Gandul in parteneriat cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc prezinta un interviu video cu tortionarul Florian Cormos.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5