Ia, prima alegere pentru numeroase femei. Piața este invadată de replici ieftine
Purtată cu bucurie de românce, de sute de ani, ia românească este sărbătorită oficial în întreaga lume pe 24 iunie - de Sânziene.
Aşa se face că luni ia a fost prima alegere pentru numeroase femei. Însă multe exemplare nu sunt autentice, iar piața este invadată de replici ieftine, ne atrag atenția, meșterii populari.
Pe Adina am întâlnit-o la Universitate. A venit să dea un examen şi, pentru că-i poartă noroc, a îmbrăcat o ie dăruită de mama ei.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Adina Rusu, studentă: "E din zona Galaţiului. Mi-a făcut mama rost de ea de la o doamnă care stă pe acolo şi o port cu mândrie pentru că sunt moldoveancă."
Cu aceeaşi mândrie au purtat ia românească şi alte femei.
Femeie: "Am fost într-o excursie acum doi ani în Maramureş, mi-a plăcut şi am luat-o. Erau mici întreprinzători în zonă şi mi s-a părut frumos lucrată."
Femeie: "Nu e originală, deci, e luată de la un magazin oarecare. Nu e românească, autentică, 100%."
Reporter: Cât are ia dumneavoastră? Este mai veche?
Bărbat: Nu, este cumpărată din comerţ.
În funcţie de vechime, dar şi de starea în care se afla, o ie autentică poate costa chiar şi 300 de euro. O recunoaşteţi uşor după cusături. De exemplu, în Ardeal, modelele sunt austere şi predomina negrul, în timp ce în Oltenia, culorile sunt mai vii.
Carmen Elena, designer: "Are altiţa în creţ, râuri. O ie de Romanati, din zona Doljului. În culori foarte vii. Pentru că Oltenia este cu culori foarte vii. În februarie îşi urneau iile pentru că înainte teseau pânză, duceau inul la topit, îl ţineau 10 zile la topit, desenul şi-l alegeau şi şi-l probau. Majoritatea iilor au însemne."
Pentru o singură ie, femeile munceau cel puţin o jumătate de an. În timp ce în zilele noastre, marile branduri scot replici pe bandă rulantă, lucru ce-i pune în dificultate pe meşterii populari, dar şi pe designeri.
Adrian Olaru, designer: "Dacă anul ăsta se poartă etno, facem etno! De unde? De peste tot! Şi punem haine mai etno balcanice în Balcani, punem haine mai etno italieneşti în Italia şi mai etno nemţeşti în Germania. Noi nu facem asta! Noi am încercat, în tot acest timp - brandul nostru - să educe, să cultive şi să promoveze identitatea românească."
Pe de altă parte, o ie de veche, ar trebui să devină piesă de muzeu, spun specialiştii din domeniul modei. Asta înseamnă să nu fie purtată nici măcar la ocazii speciale, dar ce românca ar putea să păstreze o asemenea comoară, fără să o îmbrace din când în când?
