În doar două luni au fost colectate peste 120 de tone de deșeuri vegetale. Autoritățile locale vor să includă în program restaurantele, dar și gospodăriile din oraș.
Piețele din Timișoara colectează deșeuri vegetale
În piețele agroalimentare din Timișoara au fost amplasate containere speciale, unde comercianții aruncă fructe și legume stricate. Acestea sunt apoi colectate și duse la stația de biogaz, unde devin materie primă.
Săptămânal se adună peste 15 tone de pepeni, roșii sau ardei, spun reprezentanții primăriei.
Reprezentantul stației: „În principiu, cam tot ce mâncăm noi se regăsește aici. Aceste produse, după selecția manuală pe care o fac colegii mei, intră într-un utilaj special.”
Stația transformă resturile în energie
Apoi, fructele și legumele sunt introduse în rezervoare închise, fără oxigen, pentru ca bacteriile să descompună materia organică. În acest mod se formează biogazul, care conține metan. Acesta alimentează un generator care produce energie electrică și energie termică.
Leonard Gonciulea, director stație biogaz: „Valorifici resurse care până ieri plecau pe groapa de gunoi, reduci amprenta de metan în atmosferă și, mai mult de atât, ajuți sistemul național în acest context de a avea energie în bandă.”
Stația de biogaz produce într-o zi peste 20 de megawați de energie electrică, însă are o capacitate de trei ori mai mare.
Corespondent PROTV: „În momentul de față, pe aceste linii de sortare ajung deșeurile din piețele din Timișoara. Următorul pas este însă colectarea selectivă a deșeurilor vegetale și din restaurante, dar și de la populație.”
Silvana Andreaș, purtător de cuvânt Primăria Timișoara: „Sistemul funcționează de ani de zile bine în alte țări europene și, evident, pentru orice gospodărie ar fi mai util și mai ușor să își separe deșeurile vegetale de restul deșeurilor.”
Universitatea produce energie din deșeuri
Printr-o tehnologie asemănătoare, Universitatea de Științele Vieții din Timișoara asigură energia electrică pentru jumătate din campusul studențesc. Stația de biogaz funcționează cu deșeurile și dejecțiile ce provin de la ferma proprie.
Doru Vintilă, profesor Universitatea de Științele Vieții Timișoara: „Am făcut un calcul: ce aruncăm noi într-o astfel de comunitate și ce poate să fie disponibil într-o fermă dintr-o astfel de comunitate și atunci am ajuns la concluzia că putem să producem cam jumătate din consumul unei astfel de comunități.”
Din calculele specialiștilor, în România sunt doar 20 de stații de biogaz, în timp ce în Germania, de pildă, funcționează aproape 10.000.
.webp)
