După doi ani de pauză, cei pasionați de mașini de epocă reiau defilările și expozițiile.

În mai multe orașe din țară, oamenii au putut admira mașini cu istorii impresionante, unele fabricate în timpul Primului Război Mondial.

Au fost "salvate" din hambare, garaje sau de pe străzi, apoi restaurate și întreținute cu multi bani.

În Piața Uniirii din Timișoara au fost parcate peste 100 de mașini istorice. În cazul unui Lincoln Continental din 1976, explicația "i-a aparținut unui bătrânel și a stat mai mult în garaj" este cat se poate de reală.

Oliver Iancovici, roprietar mașină istorică: "Mașina a stat 23 de ani într-un hambar. Am schimbat benzina, bujiile, am dat cheie și a pornit. Omul care a avut mașina a scris în 1989, la 03:00 după-amiaza, în data de 22, că a schimbat becul de pe față pentru că s-a ars. Atât a ținut omul la istorie".

Cel care o detine a cumpărat-o cu 4.000 de euro, din Belgia, de la fiul fostului proprietar. Dotările pentru o mașină fabricată în acel an sunt impresionante.

Oliver Iancovici, roprietar mașină istorică: "Are senzori de ploaie, senzori de lumini, totul este automat. Dacă sesizează că este lumină afară, diminuează faza scurtă, să nu consume atât de mult curent".

Un Mercedes 170 SD din 1950 este la a doua apariție pe străzile din România. A fost cumpărat pe bucăți.

Cea mai veche mașină expusă la Timișoara a fost un Buick din 1925.

Gheorghe Șoș, proprietar mașină istorică: "Am cumpărat-o din Belgia, anul trecut. Am mai lucrat la partea mecanică, la partea electrică. Acum se ridica cam pe la valoarea de 35.000".

Sute de persoane au venit să admire aceste masini de poveste.

Localnic: "E mai ales o chestie de nostalgie a anilor în care am început să știu ce e aia mașină și atunci, pentru mine, sunt un capitol de istorie".

Localnic: "Am avut o mașină care mi-a plăcut cel mai mult, un Ford Mustang puțin mai încolo, superb".

Și la Slatina, zeci de mașini de epocă, premiate la saloanele sau expozițiile de profil, au putut fi admirate de pasionați. O mașină marca Minerva, din 1952, a fost achiziționată de la un muzeu din Olanda.

Sorin Ispas, proprietar mașină: "Marele avantaj a fost că pe partea mecanică nu am lucrat foarte mult, un pic pe estetică și cam atât, reglaje, carburator și tot ce trebuie".

Proprietarii spun că este o pasiune costisitoare.

Aurel Iordache, proprietar mașină: "Este unul din ultimele exemplare de Dacia 1.300, așa cum a foat ea prima dată concepută. Este la vopseaua originală, absolut totul original la interior".

Bijuteriile pe patru roți i-au încântat chiar și pe cei mici.

Copil: "Îmi place asta, că are culoarea alb și îmi place cum e volanul".

George Ionică, vizitator: "Cele noi parcă sunt de plastic, așa. Un zgomot metalic și curat".

Seniorii spun ca expozitia le-a trezit nostalgii.

Gheorghe Marin, vizitator: "Astea sunt mașini care au fost atunci la anii lor '76-'78. N-am avut din astea am avut un alt tip din 86. Îmi aduc aminte, așa era și a mea".

Mașinile sunt folosite doar pentru plimbări scurte si sunt ținute în garaje încălzite, pentru ca piesele și vopseaua să nu se deterioreze.