Explicația lui Laurenţiu Baranga pentru diploma de BAC falsă. Ce le-a spus anchetatorilor

×
Publicitate

Şeful demisionar al Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor îşi va petrece următoarele 30 de zile în arest la domiciliu.

Acuzat de înşelăciune, Laurenţiu Baranga ar fi recunoscut, în fața anchetatorilor, că întreaga lui carieră s-ar baza pe o diplomă de bacalaureat falsă. El a explicat că nu ar fi avut răgaz să termine liceul pentru că avea diverse afaceri.

Viaţa lui Laurenţiu Baranga s-a schimbat fundamental în doar 24 de ore. La capătul unor audieri maraton, fostul şef al unora dintre cele mai importante instituţii de ordine publică şi siguranţa naţională a ajuns să îşi petreacă o noapte după gratii. Pe numele lui a fost emisă o ordonanţă de reţinere, după scandalul diplomei de bacalaureat pe care ar fi cumpărat-o la 32 de ani, de la o reţea de falsificatori, fără ca el să fi terminat nici măcar liceul.

Laurenţiu Baranga are toate motivele să regrete că nu şi-a luat diploma de Bac în mod legal. Dacă iniţial el a negat orice implicare în această presupusă fraudă de proporţii, pus în fața dovezilor, de-acum fostul şef al Oficiului de Prevenire a Spălării Banilor a dat cărţile pe faţă: a recunoscut că a luat diploma falsă. Dar a justificat în fața anchetatorilor că în acea perioadă avea afaceri şi nu îşi permitea ca după doar 10 clase absolvite să mai facă doi ani de liceu.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au strâns deja dovezi cu care să convingă instanţele de judecată că modul în care Baranga şi-a construit cariera profesională, dar şi cea academică ar fi unul ilegal.

Citește și
Ludovic Orban: „A ieșit fum alb după ședința coaliției, după patru luni de blocaj”
Ludovic Orban: „A ieșit fum alb după ședința coaliției, după patru luni de blocaj”

Diploma de bacalaureat presupus falsă i-ar fi fost livrată de o amplă reţea de falsificatori depistată de poliţişti în 2009. Pe lista celor vizaţi că ar fi beneficiat de documente false se afla atunci şi Liviu Dragnea, bănuit că ar fi urmat cursurile unei facultăţi fantomă. Situaţia lui şcolară a fost ulterior anulată de judecătoria sectorului 4.

Vicențiu Gherghe, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4: "Existau indicii că cinci persoane se ocupă cu falsificarea de dosare în vederea susţinerii unor examene de licenţă. Taxa pentru fiecare dosar falsificat era de 3.500 de euro. Mulţi nu aveau diploma de bacalaureat, însă gruparea se ocupa şi de falsificarea acestor diplome. Pentru o taxă suplimentară de 600 de euro plătită de solicitant, membrii grupării asigurau şi prezenţa la examenul de licenţă respectiv a unei alte persoane decât cea care trebuia să se prezinte."

Iar veştile proaste se ţin scai de cel care vreme de 11 ani a fost şef în Oficiul Registrului naţional al informaţiilor secrete de stat: procurorii vor extinde ancheta şi în ceea ce priveşte diploma de licenţă. Potrivit CV-ului său, Laurenţiu Baranga ar fi obţinut diploma de licenţă la Facultatea de management a Universităţii Ecologice din Bucureşti.

Soarta lui va fi decisă însă doar de judecători, singurii care pot spune dacă este sau nu vinovat de înşelăciune şi, eventual, ce pedeapsă i se cuvine. În cazul în care va fi trimis în judecată şi îşi va asuma acuzaţiile fără să mai insiste pentru un proces de lungă durată, pedeapsa i s-ar putea reduce cu o treime. Ar fi însă obligat să restituie sumele de bani câştigate de-a lungul a 20 de ani de la instituţiile în care a activat folosindu-se de studiile fraudate.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
Citește și...
Ludovic Orban: „A ieșit fum alb după ședința coaliției, după patru luni de blocaj”
Ludovic Orban: „A ieșit fum alb după ședința coaliției, după patru luni de blocaj”

Fostul premier Ludovic Orban comentează, luni, consensul din coaliţia de guvernare pe pachetul reformei administraţiei. 

Schimbări importante privind jocurile de noroc, în România. Până la ce vârstă ar putea fi fi interzise
Schimbări importante privind jocurile de noroc, în România. Până la ce vârstă ar putea fi fi interzise

Senatul a adoptat, luni, două propuneri legislative pentru modificarea OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu măsuri pentru protejarea tinerilor.

Un nou succes românesc. Am putea deveni primul stat UE capabil să rafineze pământuri rare, folosite în tehnologiile moderne
Un nou succes românesc. Am putea deveni primul stat UE capabil să rafineze pământuri rare, folosite în tehnologiile moderne

România ar putea deveni prima țară din Uniunea Europeană capabilă să rafineze pământuri rare, materiale esențiale pentru tehnologiile moderne, de la mașini electrice la sateliți.

Recomandări
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul

La mai bine de șase luni de când au început negocierile pentru reforma administrației, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind tăierile cu 10% din cheltuielile cu personalul.

Moment rar în politica românească. Puterea și opoziția susțin prezența lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului lui Trump
Moment rar în politica românească. Puterea și opoziția susțin prezența lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului lui Trump

Decizia de participare a țării noastre la reuniunea inaugurală a Consiliului de Pace creat de președintele Donald Trump, a fost bine primită atât de coaliția de guvernare, cât și de opoziție.

De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”
De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”

Pentru prima dată în România, jocurile de noroc au fost incluse în calculul ratei inflației. Aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetul populației, încât să fie urmărite statistic și incluse în coșul de consum.