Noul fenomen prin care infractorii ajung să-și păcălească victimele și să le fure sume de bani fără să-și dea seama
Infractorii folosesc tot mai des inteligența artificială pentru a-și păcăli victimele să le spună parole și date bancare, avertizează specialiștii în securitate cibernetică.
Fenomenul se numește inginerie socială, iar cei mai vulnerabili sunt vârstnicii sau cei care au acces la informații sensibile. Atacatorii ajung să își manipuleze victimele prin apeluri telefonice, mesaje text, email-uri, pe diverse platorme online sau chiar față în față.
Pentru a câștiga încrederea victimei, infractorul pretinde de multe ori că este cineva drag ei sau că reprezintă o instituție, o companie sau cineva cu autoritate.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Apoi, atacatorii pot folosi stimuli emoționali, fie pozitivi, spunându-i victimei că a câștigat un concurs, ori că poate primi o reducere; sau stimuli negativi, de pildă îi spun că ceva grav s-a întâmplat cu cineva drag sau că cineva a încercat să îi fure bani din cont.
Iar în multe dintre scenarii găsim și un sentiment de urgență, nevoia ca victima să acționeze rapid, altfel oferta expiră, sau frica - practic dacă nu acționează, se va întâmpla ceva rău.
Modurile în care este folosită ingineria socială
Aceste atacuri, prin așa numita „inginerie socială” sunt tot mai diverse. De pildă, atacatorul îi poate cere victimei să acceseze un link din mesajul telefonic sau email și să introducă date personale sau ale cardului.
Odată linkul accesat, datele sunt furate. În plus, atacatorii folosesc tot mai des inteligența artificială, pentru traducerea și scrierea de texte, dar și „pentru a înregistra anumite mesaje care par a fi din partea fiului, fiicei noastre ori a părinților noștri și în momentul în care suntem apelați pe telefon, atacatorii pun acea mostră de audio cu mesajul care aparent e din partea noastră ca să dea impresia că noi avem nevoie neapărată de bani”, explică Mihai Rotaru, manager de comunicare al DNSC.
Ioan Hosu, sociolog: „Există niște vulnerabilități psihologice la care trebuie să facem referire: oboseala, stresul, neatenția, gradul redus de instruire și de informare pentru acest gen de acțiuni. Să spunem doar atenția scăzută și concentrarea scăzută pe care o acordăm atunci când navigăm în online. Nu ne alocăm mult timp să verificăm site-urile sau solicitările de acolo”.
Specialistii spun că pot cădea victime persoanele în vârstă, care nu sunt la curent cu aceste escrocherii, cele care nu au încredere în forțele proprii sau cele care la locul de muncă au acces la date sensibile.
