Economia libaneză s-ar putea contracta în acest an cu 20%-25%, după explozia din Beirut

Imagini după explozia din Beirut, Liban - 9
Getty

Economia libaneză, care era deja în declin înainte de explozia din Beirus, s-ar putea contracta în acest an cu 20%-25%, dublu faţă de estimările anterioare deflagraţiei.

Această scădere va face şi mai dificilă atragerea finanţării necesare pentru a-şi reveni, potrivit unor analişti citaţi de Reuters.

Cea mai recentă estimare a Fondului Monetar Internaţional, anterioară exploziei de marţi, indică un declin al economiei de 12%, din cauza agravării crizei economice şşi politice.

Autorităţile libaneze au anticipat că pierderile provocare de explozia care a omorât 150 de oameni, a rănit câteva mii şi aa lăsat fără locuinţe zeci de mii de oameni ar putea fi de ordinul miliardelor de dolari, potrivit News.ro.

Beirutul începuse deja discuţii cu FMI în luna mai, după ce ţara a intrat în incapacitate de plată, dar acestea erau suspendate în lipsa reformelor.

Citește și
Beirut, după explozie
700 de tone din aceeași substanță care a cauzat explozia din Beirut, blocate într-un port din India

Analiştii afirmă că explozia scoate în evidenţă neglijenţa guvernanei libaneze şi amplifică presiunea asupra guvernului, de a accelera reformele pentru a putea accesa finanţarea necesară.

”Dacă nu vor avea loc reforme, Libanul va continua să se scufunde”, a declarat joi preşedintele francez Emmanuel Macron, în timp ce vizita portul devastat de explozie din Beirut.

Între timp, statele din Golf au fost reticente să ajute o ţară unde organizaţia Hezbollah, o susţinătoare a Iranului, este puternică.

”Este extrem de improbabil că Iranul va fi capabil să deblocheze finanţarea de care are nevoie pentru a depăşi problemele economice fundamentale. Unii parteneri ar putea fi reticenţi să îi ofere sprijin, având în vedere rolul influent al organizaţiei Hezbollah susţinută de guvern în guvernul libanez”, a spus Jason Tuvey, economist pentru pieţe emergente la Capital Economics.

Explozia a determinat o nouă devalorizare a lirei libaneze, care după explozie este tranzacţionată pe piaţa neagră la circa 8.300 de unităţi pentru un dolar, faţă de nivelul anterior, de 8.000 de unităţi pentru un dolar, pottivit dealerilor.

Analiştii anticipează că puterea de cumpărare a lirei libaneze se va eroda în continuare. Moneda a pierdut 80% din valoarea sa, începând din octombrie anul trecut, în timp ce inflaţia a urcat puternic, la peste 56%, accentuând tensiunile sociale.

Cele mai urgente reforme care trebuie adoptate pentru ca Libanul să reia discuţiile cu FMI sunt ţinerea sub control a bugetului, a creşterii datoriilor şi a corupţiei endemice.

”Considerăm că explozia ar putea întârzia procesul de reforme, pentru că guvernul încearcă să scape de răspunderea exploziei, erodând capitalul politic necesar pentru reformele dificile, dar urgente”, a spus Patrick Curran, economist la firma britanică de cercetări Tellimer.

Potrivit oamenilor de afaceri şi economiştilor, portul din Beirut, unul dintre cele mai mari din estul Mediteranei şi din care peste 40% din transporturi merg în Siria şi Orientul Mijlociu, a pierdut deja venituri şi afaceri după explozie, ăn favoarea altor porturi.

Citește și...
Sarcină titanică pentru salvatorii care caută supraviețuitori în Beirut. Rănit: „Nu pot uita ce am văzut”
Sarcină titanică pentru salvatorii care caută supraviețuitori în Beirut. Rănit: „Nu pot uita ce am văzut”

Libanul a început să-și îngroape morții, după catastrofa care a lovit în urmă cu trei zile capitala Beirut. Sunt cel puțin 154 de morţi, zeci de dispăruți și 120 de răniți în stare critică.

700 de tone din aceeași substanță care a cauzat explozia din Beirut, blocate într-un port din India
700 de tone din aceeași substanță care a cauzat explozia din Beirut, blocate într-un port din India

Aproape 700 de tone de nitrat de amoniu, substanţa suspectată că s-a aflat la originea uriaşei explozii care a devastat marţi oraşul Beirut, sunt blocate într-un port din India din anul 2015, au anunţat vineri autorităţile locale indiene, citate de AFP.

Ipoteza președintelui libanez, după explozia din Beirut:
Ipoteza președintelui libanez, după explozia din Beirut: "O acţiune externă, cu o rachetă sau o bombă"

Preşedintele libanez Michel Aoun a declarat vineri că explozia devastatoare produsă marţi în portul Beirut este rezultatul ''fie a unei neglijenţe, fie a unei intervenţii străine'', el evocând şi ipoteza ''unei rachete''.

Atac dur la adresa autorităților, după explozia din Beirut:
Atac dur la adresa autorităților, după explozia din Beirut: "Este o nepăsare totală, nu trebuie să ne fie milă"

Ambasadoarea Libanului în Iordania şi-a anunţat joi demisia în urma exploziei catastrofale de la Beirut, denunţând "nepăsarea" autorităţilor libaneze şi făcând apel la o schimbare de conducere în ţara sa.

Recomandări
Conversația dintre Visarion Alexa și o enoriașă: „Te știu de când erai mică. Sunt ca plastelina în mâinile tale” FOTO
Conversația dintre Visarion Alexa și o enoriașă: „Te știu de când erai mică. Sunt ca plastelina în mâinile tale” FOTO

Au apărut noi mesaje acuzatoare la adresa preotului Visarion Alexa. Încă o femeie povestește, că părintele i-a făcut avansuri și chiar, a sărutat-o când, au fost împreună. Pentru a dovedi că nu minte a publicat, și capturi cu mesajele.

O fraudă uriașă cu lemn tăiat ilegal din păduri, investigată în aproape jumătate din țară. Cine ar fi suspecții
O fraudă uriașă cu lemn tăiat ilegal din păduri, investigată în aproape jumătate din țară. Cine ar fi suspecții

Una dintre cele mai mari fraude cu lemn tăiat ilegal din păduri este investigată de nouă structuri ale statului. Poliţiştii şi procurorii au descins la 17 Ocoale Silvice din Suceava, dar şi la 146 de firme şi chiar adrese particulare din alte 17 judeţe.

Prețurile vor continua să crească. Cele mai mari majorări vor fi în construcții și la produsele de la raft
Prețurile vor continua să crească. Cele mai mari majorări vor fi în construcții și la produsele de la raft

Şi pentru că mereu este loc de mai rău prețurile vor continua să crească toamna aceasta, arată un sondaj al Institutului Național de Statistică, la care au participat 9 mii de manageri de firme.