După Franța, și Germania se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană
După președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat, joi, că nu este de acord să i se permită o scurtătură Ucrainei în vederea aderării la Uniunea Europeană.
Războiul din Ucraina, ultimele știri, live text, ziua 85
Pe de altă parte, preşedintele american Joe Biden le-a primit, în urmă cu puțin timp, la Casa Albă pe șefele guvernelor din Finlanda și Suedia. Cei trei responsabili caută soluții pentru a înlătura obiecțiile Turciei. Ankara încearcă să obțină satisfacție la doleanțe mai vechi, legate de răcirea relațiilor cu unii parteneri din NATO, mai ales cu Statele Unite.
UE va investi o suma colosală pentru a înceta dependența de gaze rusești
Uniunea Europeană și-a confirmat intenția de a investi până la 300 de miliarde de euro până în 2030, pentru a curma dependenţa de petrolul şi gazul rusesc.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: „Economisirea energiei este cea mai rapidă și mai ieftină modalitate de a aborda criza energetică actuală. Prin urmare, vom crește obiectivul UE de eficiență energetică pentru 2030 de la 9% la 13%. Apoi, vom face o investiție masivă în energie regenerabilă, principala ţintă. Aici ne creștem obiectivul pentru 2030 de la 40% energie regenerabilă la 45% energie regenerabilă.”
În cadrul proiectului REPowerEU, Bruxelles-ul va propune o lege care să simplifice obținerea licențelor pentru proiecte eoliene și solare. Totodată, ţările membre vor fi obligate să adauge panouri solare pe clădirile publice și comerciale începând cu 2025 și pe noile locuințe începând cu 2029.
Deja Germania, Olanda, Danemarca și Belgia au decis să accelereze tranziția către energia verde printr-un proiect de anvergură, constând în instalarea de turbine eoliene în Marea Nordului. Obiectivul este ca în acest fel să furnzieze energie pentru 230 de milioane de locuințe din Europa.
Moscova încearcă să reducă pierderile
În paralel, responsabilii de la Moscova se străduiesc să minimalizeze pierderile.
Alexander Novak, vicepreședinte al Guvernului Federației Ruse: „Este deja în curs o redistribuire a exporturilor. Volumul livrărilor către regiunea Asia-Pacific a crescut semnificativ. În jur de 54 de companii, mici, medii și mari, au contracte cu Gazprom Export. Din informațiile mele, cam jumătate din ele și-au deschis deja conturi în banca noastră în moneda străină și ruble, ca să asigure fluxul de valută, conversia în ruble și plata gazelor în ruble.”
Un alt efect colateral al războiului din Ucraina este iminența unei crize alimentare. Cu porturile blocate și tot multe silozuri bombardate, Ucraina și-a redus dramatic capacitatea de a exporta cereale. Guvernul de la Kiev vorbește de terorism alimentar, după ce rușii ar fi furat 400.000 de tone de cereale de la ferme ucrainene din teritoriile ocupate. Imaginile obținute de CNN arată camioane rusești ducând grânele în Crimeea.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Nu e o lovitură doar pentru Ucraina. Fără exporturile noastre de cereale, zeci de țări din diferite regiuni riscă penurii alimentare.”
Vasul rusesc Matros Pozynich este doar unul dintre cele implicate în valorificarea grânelor furate. A pornit din Sevastopol pe 29 aprilie, a trecut Bosforul către portul egiptean Alexandria, unde însă i s-a refuzat accesul. La fel și în Beirut. Abia portul sirian Latakia l-a primit pe 8 mai.
Isa Soares, corespondent CNN: „Pentru Rusia, furtul cerealelor Ucrainei în vreme de război s-ar putea dovedi profitabilă. Prețul grâului a crescut cu peste 60% de la începutul anului, mai ales după 24 februarie. În prezent, tona de grâu se tranzacționează cu 400 de dolari pe piețele mondiale.”
Discuții în culise vizavi de obiecțiile Turciei despre aderarea Suediei și Finlandei la NATO
Între timp, în culise continuă discuțiile menite să înlăture obiecțiile ridicate de Ankara față de primirea Finlandei și a Suediei în NATO. Miercuri, Turcia a blocat în Consiliul Nord-Atlantic startul negocierilor de aderare.
Reporter: Credeţi că puteţi să convingeţi Turcia să fie de acord cu aderarea lor?
Joe Biden, președintele SUA: „Nu mă duc în Turcia, dar cred că totul vă fi bine.”
De altfel, după discuțiile purtate miercuri noapte la Departamemtul de stat, șeful diplomației turce sugerează o deblocare.
Mevlut Cavusoglu, ministrul Afacerilor Externe din Turcia: „Cu privire la avioanele F16, scrisoarea primită de Departamentul de Stat din partea Congresului este importantă. Scrisoarea subliniază că livrarea avioanelor F16 nu e vitală doar pentru Turcia, ci și pentru NATO. În prezent, discuțiile la nivel militar sunt foarte încurajatoare. Desigur, trebuie definitivat și în Congres.”
Și preşedintele croat Zoran Milanovic a declarat că îl va instrui pe reprezentantul permanent al Croaţiei la NATO să voteze împotriva primirii Finlandei şi Suediei, până nu va fi amendată legea electorală din Bosnia-Herţegovina.
În altă ordine de idei, Parlamentul European a cerut adoptarea unor sancţiuni împotriva fostului cancelar german Gerhard Schröder, care își continuă netulburat afacerile în Rusia, mai ales la Gazprom. De fapt, ar urma să fie vizați toți membrii europeni ai consiliilor de administraţie ale marilor companii ruse, precum și politicieni care continuă să primească bani din Rusia.
Și cele trei partide care alcătuiesc coaliția de guvernare a Germaniei și-au exprimat intenția de a-l lipsi pe Schroder de o parte din privilegiile păstrate după încheierea mandatului de cancelar, în 2005.
