După 6 luni, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti îşi deschide porţile

După aproape două sute de zile, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti îşi deschide porţile. Au fost create trasee specile de intrare şi ieşire, de urcare şi de coborâre. Există paravane despărţitoare atât în zonele de acces cât şi în sălile de lectură, iar masca de protecţie este obligatorie.

Mireille Carmen Rădoi, director BCU: ”Deschidem doar corpul Boema şi revin, din 385 de locuri, vom pune la dispoziţie mai puţin de o treime, adică doar o sută. Ele sunt marcate atât fizic cât şi prin sistemul nostru de gestiune”.

Opt ore este permis accesul, în fiecare zi de luni până vineri, însă la Cluj şi Iaşi cititorii au doar trei ore la dispoziţie. Oricum, directorii acestor instituţii au în plan să digitalizeze toate cărţile.

Director BCU: ”Avem două scannere care lucrează peste 12 ore pe zi şi vom avea o bibliotecă mai serioasă, mai semnificativă digitalizată abia în aproximativ un an”.

Citește și

HARTA infectărilor cu coronavirus în România. Sunt 220 de cazuri noi în București

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Două săli dedicate tezelor de doctorat şi documentelor vechi şi rare se deschid şi la Biblioteca Naţională. Pentru a-i proteja pe cititori, cărţile vor fi ulterior izolate între patru şi zece zile, în funcţie de materialul din care sunt realizate.

La Braşov regulile sunt şi mai stricte.

După ce cărţile au fost introduse în aparat, toată procedura durează un minut. Fiecare volum este răsfoit, curat de praf, dar cel mai important fiecare pagină este dezinfectată cu ajutorul luminii UV.

Iar tehnica de la Braşov o regăsim şi în alte oraşe. Responsabilii acestor instituţii vin în paralel cu idei şi proiecte care să îi apropie pe oameni de carte.

În ultimii 15 ani, numărul bibliotecilor publice din România s-a redus cu aproximativ o treime, arată datele INS. La fel stau lucrurile şi în cazul iubitorilor de carte. Numărul cititorilor activi a scăzut de la 6 milioane în anul 2000, la puţin peste 3 milioane în prezent.

Pe cei mai mulţi în găsim în Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Suceava. La polul opus sunt judeţele Giurgiu, Bistriţa-Năsăud sau Mehedinţi.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"