Drama celor care s-au apucat de droguri și au pierdut tot. ”Asta e cel mai greu în dependență, că devii robit”
Mărturiile dependenților ar trebui să fie semnale de alarmă pentru noi toți, să înțelegem cât de mare este pericolul consumului. Duminică, la "România, te iubesc", vom discuta pe larg acest subiect.
Acum vă prezentăm un nou episod din campania "Pericolul dependenței".
Un tânăr se zbate haotic într-un scaun pe holul unui spital după o supradoză de etnobotanice. O stare prin care și Alex a trecut de multe ori. A jucat fotbal în echipa de juniori la CFR Cluj. Era printre cei mai buni. S-a apucat de droguri și a pierdut totul.
Alex: ”Încerci să te lași și nu reușești. Îți spui ultima dată, se mai întâmplă. Din următoarea dată îți spui, asta va fi ultima. Pe urmă se întâmplă iarăși. Asta e cel mai greu în dependență, că devii robit. Și nu mai dețin controlul, ești controlat”.
Are câteva luni de când încearcă din nou să se oprească. În ultimii ani, în România, consumul de canabis s-a dublat, la cocaină a crescut de 4 ori, și de 8 ori în cazul etnobotanicelor. Cristian Țone este specialist în combaterea drogurilor.
Cristian Țone, specialist în combaterea drogurilor: ”Și vine din urmă destul de insistent chetamina. Chetamina care este un anestezic veterinar. În București se consumă de 3 ori mai multă ketamină decât la nivel mondial. Sunt droguri accesibile”.
Autoritățile noastre par complet rupte de realitate.
Klaus Iohannis, președintele României: ”Problema drogurilor a tot crescut, știți foarte bine discuțiile pe care le-am găsit și în spațiul public. Există probleme cu drogurile până și în școli”.
Doar 20 la sută din drogurile care trec prin Portul Constanța sunt depistate. Prin vămile din vest pătrund droguri în special din Spania, trimise prin firmele de curierat.
Marii traficanți de droguri din România scapă nederanjați
Au apărut și producători locali. Unul dintre șefii poliției, sub protecția anonimatului, se laudă.
”Cifrele oricum sunt în creștere. În creștere într-un sens pozitiv, cel puțin pe combatere. În sensul că sunt undeva la 10-15% mai mult persoane arestate decât în 2023 față de în 2022”.
Datele oficiale arată însă că din miile de dosare cercetate de polițiști, peste 70 la sută dintre cazuri primesc neînceperea urmăririi penale, după luni și ani de cercetare, pentru că se referă la cantități mici de droguri.
”Cantități mici. Da, dar sunt cantitățile mici. Mici vorbim mici 0-2 grame. Foarte mici. Deci 70% din dosare vin pe această poveste”.
Adică, muncă în zadar. Asta în condițiile în care marii traficanți scapă nederanjați. Anul trecut, un tânăr drogat a lovit cu mașină un grup de copii nevinovați. Doi dintre ei au murit pe loc. La un festival, un puști a murit după ce s-a drogat.
Speriate de valul de întrebări, autoritățile au început să se miște. Și au înăsprit pedepsele. A apărut Legea Gorghiu, care pedepsește cu închisoare traficul de droguri de la 3 la 10 ani cu executare.
Eugen Hriscu, medic psihiatru: ”În momentul de față, un dealer înseamnă și dacă eu vă dau dumneavoastră o jumătate de gram și dacă încerc să vă vând un kilogram de substanță. Nu există niciun fel de diferență”.
Medicul atrage atenția că înăsprirea pedepselor îi face pe dealeri și pe consumatori să se întrepte către noi substanțe pe care autoritățile nu sunt în stare să le depisteze.
”Nu ies la teste. În aceste condiții, practic toată această generație de tineri care acum crește și se dezvoltă în România este inundată practic de etnobotanice”.
”Care sunt extrem de ieftine. Practic, avem o generație care va fi expusă la niște substanțe nu doar periculoase, dar necunoscute în pericolele, pentru că nu știm de fapt ce efecte au aceste substanțe care poate au fost sintetizate acum o lună. Deci e un peisaj extrem de complex pe care România îl gestionează la televizor, cu ce dă bine la alegători și fără să se consulte expertiza altor state și expertiza oamenilor care se pricep”.
”Ești foarte singur când intri în povestea asta urâtă și murdară”
Am încercat să discut cu ministrul Justiției, Alina Gorghiu. Mi-a răspuns că pleacă în concediu. După ce s-a întors, n-a mai răspuns deloc.
Am trimis în repetate rânduri solicitări ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, pentru a afla în ce stadiu este proiectul celor 8 centre pentru reabilitarea consumatorilor. N-am primit niciun răspuns. Politicienii doar mimează că sunt interesați de rezolvarea acestei probleme.
Gabriel Diaconu: ”În toți anii mei de practică, singurele țări unde am văzut că oamenii au reușit cât de cât să facă ceva au fost țări în care au făcut câteva lucruri de bun simț inițial. Primul lucru de bun simț s-au concentrat în zonele cu intensitate mare de consum. Adică au spart abcese. Doi la mână, au investit foarte mult în asistența socială. Trei la mână, au coagulat societatea civilă. Adică nu există stat, culmea nu există stat atât de bogat încât să angajeze atât de mulți oameni în aparatul bugetar și oamenii ăia să facă treaba pentru stat”.
Măsurile pe care guvernații noștri le iau arată că nu înțeleg gravitatea fenomenului.
”Ești foarte singur când intri în povestea asta urâtă și murdară”.
Dramele acestor oameni ar trebui să ne facă să înțelegem gravitatea și dimensiunea coșmarului pe care consumatorii și familiile lor îl trăiesc, să ne determine să facem tot posibilul pentru a ne tine departe de orice substanță care duce la dependență.
Părinții ar trebui să stea mai mult lângă copiii lor, să discute cu ei, să le fie alături, să-i susțină și înțeleagă. E parte din soluție.
Altă parte stă în mâinile guvernanților care ar trebui să priceapă că orice acțiune, atât pentru combatere, dar mai ales pentru recuperea dependenților poate salva vieți.
