Din cauza secetei, nivelul și debitul Dunării riscă să ajungă la minime istorice
După seceta din vara aceasta, Dunărea se apropie de minime istorice în privinţa nivelului şi debitului apei.
Debitul apei, este cu 60 la suta mai mic, fata de cat ar fi norma. Specialiştii anunţă cote în scădere şi nici prognozele nu sunt îmbucurătoare, pentru că afluenţii nu aduc un volum important de apă.
Administraţia Fluvială a Dunării de Jos a început să dragheze în zona Galaţiului, pentru că nevele să nu rămână blocate în nisip.
Debitul Dunării la intrarea în ţară este de trei mii de metri cubi pe secundă, în scădere. Urmează o uşoară creştere, până la trei mii patru sute de metri cubi pe secundă, dar oricum debitul este cu mult sub media multianuală, care este undeva la patru mii trei sute de metri cubi pe secundă.
Şi principalii afluenţi ai fluviului, Drava, Sava, Tisa, Morava au debite în scădere - aşa că din amonte de Baziaş nu este aşteptat vreun debit important de apă în perioada următoare.
Administraţia Fluvială a Dunării de jos a început să dragheze în dreptul portului Galaţi, apoi navele care curăță fundul apei se vor mută în zona de vărsare a Prutului şi, mai departe, la Isaccea. Acestea sunt, deocamdată, punctele critice unde navele riscă să rămână blocate în nisip, din cauza aluviunilor depuse.
Un fenomen destul de rar este vizibil de trei-patru ani, în fiecare vara, în dreptul oraşului Galaţi. Din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, au apărut insule de nisip.
Unii spun că ele ar fi, de fapt, delimitarea unui mal vechi al Dunării, înainte că oamenii să intervină asupra cursului de apă şi să-l lăţească.
Bărbat: "Nu s-a mai dragat de când lumea şi pământul, Normal. Aicea-i bine, să vedeţi ce-i la Giurgiu, în partea cealaltă. Bulgarii nu vor să dragheze, românii nu vor să dragheze şi fiecare pe barba lui trece."
Odată cu apariţia acestor insule au venit aici şi tot felul de păsări, de la pescăruşi până la lebede şi rate sălbatice. E drept că nu suntem nici primii oameni care ajung pe insule pentru că, iată, cei de dinaintea noastră au vrut să lase semnele trecerii lor.
Scăderea nivelului Dunării vine, însă, cu necazuri pentru Administraţia Fluvială, care trebuie să asigure adâncimile necesare navigaţiei.
Dorian Dumitru, director AFDJ Galaţi: "Dragăm până la o cota de opt metri şi jumătate. Acolo unde sunt adâncimi mai mici de opt metri şi jumătate draga va acţiona. Noi trebuie să asigurăm 24 de picioare, adică şapte metri treizeci. La care se mai adaugă cel puţin cincizeci de centimetri pentru navigaţia în siguranţă a navelor maritime."
Şi traversarea Dunării cu bacul, între Tulcea şi Galaţi, se face în condiţii mai dificile. Nivelul apei este scăzut şi în Delta Dunării. În ultima săptămână mai mulţi pelicani au fost salvaţi de pescari după ce au rămas captivi în plase fiind atraşi de năvoadele pescarilor.
Prognozele specialiştilor rămân sumbre pentru următoarea perioada, singură salvare ar fi o toamnă bogată în ploi.
