Deficitul de forță de muncă crește. Cu cât sunt plătiți românii comparativ cu piața din străinătate
Deficitul de personal de pe piața muncii crește. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică erau peste 45 de mii de locuri de muncă vacante în prima parte a acestui an în creștere cu 16 procente față de 2021.
Economia are mare nevoie de meseriași în toate sectoarele mai ales că mulți pleacă în străinătate. Cei mai mulți lucrează acolo în agricultură, construcții și transporturi, domenii unde salariile sunt de două poate de trei ori mai mari decât la noi.
Într-o fabrică de mobilă lucrează peste 200 de angajați, iar produsele ajung în Europa Occidentală, Orientul Mijlociu sau Statele Unite. Managerul caută tâmplari, vopsitori sau ambalatori. În ultima perioadă, a susținut 20 de tineri să învețe meserie, însă doar doi dintre ei au rămas să lucreze în fabrică.
Alegeri 2024
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Viorel Creţu, managerul unei companii de mobilă: ”O fabrică de producție nu poate lucra online sau remote, în producție angajații trebuie să fie în mare lor majoritate pe fluxul de producție, să respecte un program și să fie la fabrică”.
La fel stau lucrurile în majoritatea domeniilor de activitate, unde este nevoie de oameni.
Piața muncii din țara noastră întregistrează un deficit uriaș, similar cu cel înregistrat în 2019, înainte de pandemie.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în cel de al doilea trimestru din acest an, în România sunt peste 45 de mii de locuri de muncă vacanţe, în creștere cu 6.500 față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari rate s-au înregistrat în administrație publică, 1,84 la sută, gestionarea deșeurilor, activități de spectacole, dar și în industria prelucrătoare.
De altfel, acest sector concentrează aproape o pătrime din numărul total de locuri de muncă vacante, adică 11,4 mii. De la un trimestru la altul cererea a crescut cu aproape 400 de posturi, iar acum, la jumătatea anului deficitul este de peste 3.400 de angajați.
S-a ajuns aici pentru că foarte mulţi oameni calificaţi au plecat la muncă în străinătate. Asta în condițiile în care în pandemie au revenit în țară și erau dispuși să lucreze pentru bani mai puțini, dar să fie alături de familie.
Aida Chivu, specialist resurse umane: ”Se anunţă creșteri automat nu face altceva decât să ducă la o stare de îngrijorare, nu voi mai avea un loc de muncă aici. De aceea dacă eu voiam să rămân ieri în România, astăzi dacă am un prieten care lucrează afară îl întreb și pe el dacă nu găseşte un loc și pentru mine. Asistăm la o creștere a celor care vor pleca să lucreze”.
Și este de înțeles, de vreme ce salariile sunt și de trei ori mai mari decât în țară. De exemplu, în agricultură ori construcții muncitorii necalificați primesc cel puțin o mie de euro, în vreme ce la noi lefurile nu trec de 600 de euro, adică puțin peste 3 mii de lei. Sunt căutați și șoferii de tir, care pot ajunge la un venit lunar de patru mii de euro, în vreme ce la noi câștigă doar jumătate. Oferte generoase primesc și cei care lucrează în industria ospitalităţii.
Raluca Dumitra, specialist platformă de recrutare ejob: ”Salariul mediu în horeca undeva la noi este sub valoarea salariului mediu pe economie, puțin sub patru mii de lei, iar în horeca, pe anumite joburi, pe zona de barista, bucătari şefi, pot să ajungă 2-3 mii de euro, în funcți de resturaurantul, hotelul unde lucrează”.
Guvernul vrea să reducă deficitul de personal din România și are în plan să acorde stimulente financiare pentru angajarea şomerilor trecuți de 45 de ani. Din păcate, spun specialiștii în resurse umane, companiile ezită să angajeze și să recalifice astfel de oameni. Consideră că mulți nu au abilități digitale și nu se pot integra ușor la un nou loc de muncă.