Motivarea deciziei prin care CCR îl obligă pe Klaus Iohannis să o revoce pe Codruța Kovesi. Documentul complet
Motivarea deciziei Curţii Constituţionale prin care i se cere preşedintelui României să o revoce pe şefa DNA a fost publicată pe site-ul CCR.
CLICK aici pentru textul complet al motivării CCR!
Judecătorii Curţii Constituţionale au dat publicităţii motivarea deciziei prin care îl obligă pe Klaus Iohannis să o revoce din funcţie pe şefa DNA. Motivarea deciziei are 133 de pagini. 6 dintre cei 9 magistraţi susţin că preşedintele României a încălcat Constituţia, prin refuzul de a o demite pe Codruța Kovesi. În acelaşi document de 133 de pagini ceilalţi trei judecători au interpretat Constituţia diametral opus şi au concluzionat că şeful statului a acţionat legal.
Potrivit documentului publicat în Monitorul Oficial, majoritatea a interpretat Constituţia în sensul că "Preşedintele României îi poate opune Ministrului Justiţiei un drept de veto limitat. Preşedintele României îi poate opune numai dreptul său de a verifica legalitatea propunerii, putând-o refuza doar în cazul în care propunerea nu respectă condiţiile legii".
De asemenea, opinia majoritară a fost ca preşedintele ar fi trebuit să îl determine pe cale amiabilă pe Tudorel Toader să renunţe la ideea revocării Codruței Kovesi.
Motivarea deciziei CCR: "Colaborarea loială între autorităţi înseamnă un dialog permanent între acestea, Preşedintelui fiindu-i permis să iniţieze discuţii, să încerce să îl convingă pe ministrul justiţiei să îşi retragă propunerea de revocare, să renunțe la anumite motive de revocare, menţinându-le pe celelalte, dar nu îi este permis să o infirme decât strict pe motive de legalitate".
Trei dintre judecătorii constituţionali au făcut opinie separată şi au susţinut că preşedintele a acţionat în limitele Constituţiei, în momentul în care a refuzat să semneze decretul de revocare din funcţie a Codruței Kovesi.
Astfel, Livia Stanciu susţine că: "Nu s-a putut stabili o depășire din partea Președintelui României a limitelor de competență pe care legea i le conferă în procedura de revocare a Procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Autoritatea care are competența să dispună sau nu revocarea Procurorului-șef, iar această autoritate publică este reprezentată de Președintele României".
De asemenea, Livia Stanciu susţine că preşedintele nu poate fi obligat de nimeni, nici măcar de Curtea Constituţională să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului şef DNA.
La rândul său, Daniel Morar face opinie separată şi susţine că: "Atât Preşedintele României, cât şi ministrul justiției şi-au exercitat competenţele prevăzute de Constituţie și lege, fără să îşi aroge competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori să refuze îndeplinirea anumitor acte care intrau în obligaţiile lor constituţionale."
Cel de-al treilea judecător care s-a opus deciziei CCR de a-l obliga pe preşedinte să emită decretul a fost Ştefan Minea.
Ştefan Minea, judecător CCR: "Președintele României îi poate da curs sau nu, având în mod evident latitudinea de a aprecia ținând seamă atât de regularitatea și legalitatea procedurii, cât și de avizul Consiliului Superior al Magistraturii"
Decizia CCR de a-l obliga pe Klaus Iohannis să o revoce pe Codruța Kovesi devine obligatorie, odată cu publicarea în monitorul oficial. Şeful statului a anunţat că va face un anunţ abia după ce va citi atent documentul.
Cele mai importante idei din această motivare:
-► Curtea reţine, de asemenea, că autoritatea ministrului justiţiei nu este una administrativă, din contră, acesta are plenitudine de competenţă sub aspectul autorităţii asupra procurorilor. Această plenitudine este limitată doar prin dispoziţiile constituţionale exprese, respectiv cele referitoare la numirea în funcţia de procuror şi la aplicarea sancţiunilor disciplinare [art.134 alin.(1) şi (2) din Constituţie, acestea fiind dispuse de Președintele României, respectiv de Consiliul Superior al Magistraturii. Noţiunea de autoritate are o semnificaţie foarte puternică, ea fiind definită drept putere de a da dispoziții sau de a impune cuiva ascultare, însă, în contextul constituţional dat, acesta se referă la o putere de decizie în privinţa gestionării carierei procurorilor.
-► Activitatea judiciară pe care un procuror o desfăşoară în concret, într-o anumită cauză penală nu are legătură cu autoritatea ministrului justiţiei, acestea fiind două probleme distincte.
-► Prin urmare, Curtea subliniază că actele procurorului în situaţii individuale/concrete ale activităţii sale judiciare nu sunt supuse niciunui control al ministrului justiţiei, ci procurorului ierarhic superior sau instanţei judecătorești competente, după caz, tocmai pentru că autoritatea ministrului Justiţiei nu vizează şi se delimitează de această ipoteză.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat din nou, joi, într-o conferinţă de presă la Timişoara, că nu crede că preşedintele Klaus Iohannis nu va respecta decizia Curţii Constituţionale în privinţa revocării şefei DNA.
El a vorbit însă despre ”sancţiunea supremă” pe care o presupune o eventuală nerespectare a deciziei CCR de către Klaus Iohannis.
Conflict deschis între Președinție și Ministerul Justiției
În 30 mai, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi.
CCR a stabilit că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.
Marţi, preşedintele Klaus Iohannis a avut o primă reacţie după decizia CCR, spunând că se va pronunţa în privinţa revocării şefei DNA doar după ce va primi motivarea Curţii şi o va citi cu foarte mare atenţie. El a precizat însă că ia în calcul să respecte statul de drept, să îl întărească, să aibă grijă ca procurorii să rămână independenţi, cu respectarea Constituţiei, subliniind că articolul din legea fundamentală care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu poate însemna sub nicio formă în subordinea acestuia.
”Aşa cum am spus, aştept motivarea Curţii, pe care o vom citi până o înţelegem sau până înţelegem ceva din ea, după care voi comunica ce trebuie făcut sau ce voi face eu mai exact. Însă, la momentul acesta, pot să vă spun două-trei lucruri care ţin evident de această temă”, le-a spus preşedintele jurnaliştilor.
Klaus Iohannis a menţionat că decizia CCR aparent vorbeşte doar despre o chestiune foarte concretă, de revocare sau nerevocare a procurorului-şef DNA.
”În realitate însă sunt mult mai multe teme care apar, care sunt readuse în discuţie şi care merită discutate. Bunăoară, statutul procurorilor. Eu personal sunt convins şi voi acţiona în consecinţă, evident, că procurorii trebuie să fie independenţi, procurorii în niciun caz nu trebuie să fie controlaţi politic, procurorii nu pot fi în subordinea unui politician, fie el şi ministru. În consecinţă, orice am face noi în România ca stat trebuie să se asigure independenţa procurorilor pentru a garanta în definitiv o justiţie independentă”, a subliniat şeful statului.
Preşedintele a precizat că, într-adevăr, în Constituţie este un articol care spune că procurorii funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei.
”Eu înţeleg acest lucru în felul următor: ministrul are sau cel puţin ar trebui să aibă o autoritate în domeniu şi să folosească această autoritate pentru a apăra independenţa procurorilor, pentru a-i apăra chiar pe procurori în dezbaterea publică, fiindcă munca procurorilor este extrem de dificilă. Deci, autoritatea ministrului ar trebui să fie orientată spre înlesnirea muncii procurorilor. În absolut niciun caz autoritatea ministrului din articolul din Constituţie nu înseamnă şi nu poate să însemne că procurorii sunt în subordinea ministrului. Deci, oricine şi orice ar spune nu-i poate plasa pe procurori în subordinea unui politician”, a afirmat preşedintele Iohannis.
Întrebat dacă ia în calcul să nu dea curs unei decizii a Curţii Constituţionale, Klaus Iohannis a replicat:
”Eu iau în calcul să respect statul de drept din România, să-l întăresc, să am grijă atâta cât pot să rămână procurorii independenţi, cu respectarea evident a Constituţiei”.
Chestionat de asemenea dacă ia în calcul organizarea unui referendum pentru o consultare pe această temă, preşedintele a răspuns:
”Este o discuţie care se poate purta, dacă se impune sau nu un referendum, însă aici apar anumite riscuri. O decizie a CCR nu poate fi discutată prin referendum. Prin referendum pot fi discutate problemele din punct de vedere al construcţiei statului, dar în domeniu, statul are o abordare foarte clară de mai de 10 ani încoace, şi anume independenţa procurorilor şi nesubordonarea politicului. Acest lucru este foarte bine ancorat în justiţia românească şi nu cred că trebuie supusă acum această problemă unei consultări populare, dar sigur, vedem din păcate că sunt tot mai mulţi politicieni care oarecum pun sub semnul întrebării anumite aspecte ale independenţei justiţiei şi, dacă va fi nevoie, putem să convocăm un referendum pe această temă”.
Preşedintele a mai declarat că o decizie CCR nu poate fi discutată prin referendum.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: CCR, Codruta Kovesi, Constitutie, dna, guvern, klaus iohannis, motivare, plen, revocare, tudorel toader, Valer Dorneanu,
Dată publicare:
.webp)
