Curtea Constituțională va dezbate pe 14 noiembrie conflictul sesizat privind protocoalele
Curtea Constituțională va dezbate pe 14 noiembrie conflictul sesizat, pe 8 octombrie, de Florin Iordache, privind protocoalele.
Curtea Constituţională a României dezbate, pe 14 noiembrie, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor, au precizat vineri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Pe 8 octombrie, preşedintele Camerei Deputaţilor a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea unui conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public, pe tema protocoalelor dintre SRI - Parchetul General, potrivit unor surse parlamentare.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Sursele citate au precizat la acea dată că sesizarea a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, în condiţiile în care Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile lui Iordache, pentru data de 8 octombrie.
Florin Iordache a declarat, în cadrul unei şedinţe a Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, că analizează posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale cu un conflict instituţional de natură constituţională pe tema protocoalelor de colaborare încheiate între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii, în 2009 şi 2016, susţinând că procurorul general a dat puteri sporite SRI, transformându-l în organ de urmărire penală.
"Acest protocol din 2016 dă puteri sporite SRI, transformându-l în organ de cercetare penală, dacă SRI se referea la infracţiuni de siguranţă naţională. Dacă vă uitaţi la art. 17 din protocolul din 2009 şi la art. 11 din protocolul din 2016 în care se spune că SRI administrează probe în faza de urmărire penală, ceea ce adaugă Codului de procedură penală, astfel încât efectuează cercetări sau constatări tehnico-ştiinţifice, îndeplinesc acte care sunt în sfera de garanţie a părţilor şi aici vorbesc de art. 27 din protocolul din 2009 şi de art. 11 din protocolul din 2016. Şi, de asemenea, extinde sfera de competenţe a SRI la orice fel infracţiune, aşa cum este la lit b la art. 2 din protocolul din 2016 şi art. 2 din protocolul din 2009", explica Iordache.
În opinia sa, prin protocolul din 2009, SRI este abilitat să cenzureze probele din dosare.
"De asemenea, dacă vă uitaţi la protocolul din 2009 art. 34 al. 2, SRI este abilitat să cenzureze probele din dosare, pe baza aprecierii agenţilor Serviciului. Iată că prin semnarea acestor protocoale, şi de aceea cred eu că e un fapt foarte grav, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a dat puteri sporite SRI, transformându-l în organ de urmărire penală. Toate acestea noi analizăm dacă nu este vorba de un conflict constituţional şi dacă este necesar să sesizăm CCR, pentru că şi pentru trei luni de zile acest protocol din 2009 şi-a produs efectele. Şi dacă, pe baza acestor efecte, nişte oameni, pe baza interpretărilor şi a faptului că organele de cercetare penală au fost cei de la SRI şi ei sunt cei care au făcut expertizele, traducerile...nu sunt specialişti cei de la SRI, nici experţi, nici traducători autorizaţi. Toate aceste sunt nişte fapte foarte grave", spunea Florin Iordache.
