Drona a fost doborâtă, dar rămân multe necunoscute. Se îndrepta spre un obiectiv anume? Purta exploziv care urma să fie detonat?
Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Armatei: „Să speculăm că era încărcată sau nu, e foarte greu. Din experiența militară, pot să vă spun că, nefiind de tip Gerbera, care e de supraveghere, în marea majoritate a situațiilor acest tip de dronă au avut încărcătură explozivă la bord”.
Totuși, cum a fost posibil să ajungă la nici 90 de kilometri de București, după ce a zburat aproximativ 200 de kilometri prin spațiul nostru aerian? Oficialii armatei au precizat că drona a zburat peste mai multe comune locuite, iar din această cauză nu a putut fi neutralizată mai devreme.
Exceptând momentul în care au încercat să o doboare piloții italieni, dar au eșuat. Așa a ajuns până la Padina.
Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite: „Decizia de angajare a țintei a fost luată imediat după pătrunderea în spațiul aerian românesc. A fost declarată țintă aeriană ostilă. Este absolut necesară identificarea vizuală a țintei la momentul oportun, apoi încadrarea cu radarul și angajarea doar în zonele în care nu există niciun pericol pentru populație și obiective din teritoriu”.
Reprezentanții armatei susțin că, deși a stat destul în aer, drona nu s-a apropiat de baze militare sau de obiective critice, cum ar fi centrala de la Cernavodă și nici nu a vizat direct Bucureștiul.
Totuși, faptul că a parcurs 200 de km a ajutat la doborârea ei. Piloții militari români nu au avut parte de aceleași condiții în cazul de la Galați, când după doar 10 minute de survol în spațiul nostru aerian o altă dronă a lovit un bloc din oraș.
Constantin Ciorobea, general în rezervă al Armatei Române: „Vorbim de două situații diferite, la Galați serviciul de poliție aeriană extinsă nu a avut când să acționeze la Galați, pentru că sunt mai multe condiții pentru angajarea unei drone din aer. A se vedea avionul italian, nu lovește ținta și se duce racheta pe sol, avem situația din Polonia când racheta de pe avion a lovit clădirea. Trebuie înțeles că pilotul e cel care apasă pe buton și are și responsabilitate”.
Corespondent Știrile ProTV: „Racheta folosită pentru doborârea dronei ar fi, spun reprezentanții MApN, una de tip AIM-9X Sidewinder. Acestea sunt echipate cu senzori care detectează amprenta termică a țintei. În urmă cu doi ani, România a cumpărat 300 de astfel de rachete produse în SUA cu 340 de milioane de dolari”.
Ministrul Apărării i-a felicitat pe piloți pentru această performanță. La fel a făcut și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a vorbit despre reacție rapidă și eficientă.
La fel ca în cazul dronei doborâte de români în Estonia, costul operațiunii va fi trecut în bugetul pe care România s-a angajat să-l cheltuie ca membru al NATO.
