Cum arată agricultura viitorului, în care pământul va fi arat tot mai puțin. „Nu mai bagi tractorul de patru ori”
Agricultura viitorului se va concentra mai mult pe protejarea solului, care nu va mai fi arat intensiv, ca în prezent, iar fermierii vor discui, semăna și aplica îngrășăminte în același timp.
Este vorba de așa-numita agricultură regenerativă, care abordează practicile agricole în mod sustenabil, axându-se nu doar pe producția de culturi, ci și pe îmbunătățirea sănătății solului, conservarea resurselor naturale și promovarea biodiversității.
Doar zece mii din zece milioane de fermieri din UE folosesc, în prezent, principiile agriculturii regenerative, care, cel puțin deocamdată, nu este reglementată la nivelul Uniunii Europene.
Agricultura regenerativă a fost subiectul ultimei ediții PRO VERDE, în care invitata Teodorei Ghenciu a fost Cristina Briziou, manager de proiecte agricole.
Teodora Ghenciu: Din ce am auzit mai devreme, această agricultură regenerativă exclude substanțele chimice, îngrășămintele, pesticidele. Asta sună a agricultură ecologică. (..) Deci e același lucru? Agricultură regenerativă înseamnă de fapt, agricultură ecologică?
Cristina Briziou: (…) Fiecare are particularitatea ei. Acestea vin să contracareze efectele nocive avute de atâta vreme de agricultura convențională (…), iar agricultura regenerativă – ea se mai numește și agricultură conservativă - se axează foarte mult pe câteva direcții.
În primul rând solul și păstrarea vieții din sol. Ea nu se angajează să păstreze solul așa cum este și să-l întrețină, ci să ajungă la acea stare de origini, un sol plin de viață. (…) Tratamentele cu erbicide și pesticide sunt acceptate, dar încearcă să se reducă din ce în ce mai mult din ele.
Practic, ideea ar fi să păstrăm această viață în sol într-un mod cât mai natural posibil și să facem din sol un "puț" de atragere a carbonului. De asemenea, să combinăm mai multe tipuri de plante pe aceeași suprafață de teren.
Teodora Ghenciu: Deci nu mai vorbim de monocultură. De ce e așa de gravă problema monoculturilor? Ce înseamnă de fapt o monocultură, și de ce e mai degrabă o problemă?
Cristina Briziou: Monocultura este specifică prin cultivarea aceluiași tip de plante pe un sol, ani la rând. Deci, în fiecare an, se cultivă chiar și plante din aceeași familie, ceea ce nu este ok, pentru că plantele se hrănesc cu aceleași substanțe nutritive, ele capătă aceiași dăunători, și dacă nu cultivăm altceva acolo, practic vom avea nevoie din ce în ce mai mult să facem un aport chimic de îngrășăminte și să facem tratamente foarte agresive.
Mai mult decât atât, agricultura convențională presupune lucrul solului, deci să lucrăm solul foarte intens, arături de mai multe ori pe an, ceea ce duce la tasarea solului și la degradarea structurii acestuia, ceea ce nu ajută plantele deloc. Și nu ne ajută nici pe noi.
Economii la irigații și la costurile cu motorina pentru utilaje. “Nu mai bagi tractorul de trei-patru ori pe același teren”
Metodele agricole tradiționale implică arătura și întoarcerea solului, ceea ce poate duce la eroziunea acestuia și la pierderea materiei organice din pământ. Culturile care rezultă sunt, evident, mai puțin sănătoase și hrănitoare.
Agricultura regenerativă presupune, însă, intervenția minimă asupra solului, și îi permite acestuia să se regenereze în mod natural.
Cristina Briziou: “Sunt tehnologii care se numesc "minimum tillage", adică să ai - la o singură trecere- mai multe lucrări, și să nu bagi tractorul de trei-patru ori pe aceeași suprafață de teren. Folosești un singur utilaj, și în același timp, dai cu discul, semeni, aplici un îngrășământ, astfel încât solul nu se mai tasează.
Avantajul fermierilor care practică acest tip de agricultură este că, în timp, se văd rezultatele. Solul nu se mai tasează, el absoarbe diferit apa, umiditatea se menține în sol.
Agricultura regenerativă promovează și materia organică, - deci resturile de la culturile anterioare care rămân în sol, (…) mențin solul acoperit și în perioada în care acesta nu are o cultură care este exploatată pe el.
Și astfel, solul fiind mai afânat, reținând apă, facem economii pe partea de irigații, facem economii la costurile cu motorina și benzina pentru utilajele respective.
Pentru că rezistența la lucrul solului este mai mică, și atunci utilajul consumă mai puțin carburant. Sunt nenumărate aceste avantaje ale agriculturii regenerative.
Trebuie doar foarte multă răbdare, pentru că de obicei rezultatele se văd în 4-5 ani de la trecerea unei porțiuni de teren care a fost exploatată convențional la trecerea acesteia în sistem regenerativ.”
Etichete: agricultura, ecologie, pamant,
