La finalul lunii august, când cotele Dunării la intrarea în ţară înregistrau un debit de 1.600 de mc/ s, de două ori şi jumătate sub media normală de 3.900 mc/s, trei utilaje acţionau în zona Cernavodă. În plus, era prevăzută construcţia unui dig de piatră de 150 de metri lungime, relatează News.ro.
Operaţiunile erau contra cronometru pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor centralei nucleare de la Cernavodă. Repornirea nu era luată în calcul, la un debit al fluviului mai mic de 2.000 de mc/ s.
Pentru că era declarată stare de alertă iar situaţia era una extrem de serioasă, fusese întrunit Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea adoptării unor decizii.
Două săptămâni mai târziu, la jumătatea lunii septembrie, cotele Dunării nu au crescut şi au atins pragul nedorit de 1.250 mc/s. Lucrările hidrotehnice, în schimb, nu doar că nu au fost intensificate, ci au fost reduse cu aproape două treimi, fără a fi fost încheiate toate etapele.
Scade Dunărea, scade şi intervenţia
Un utilaj de la Administraţia Fluvială „Dunărea de Jos” (AFDJ) Galaţi şi două de la Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) lucrau la sfârşitul lunii august la remodelarea albiei Dunării în zona Cernavodă, pentru asigurarea debitului necesar la răcirea reactoarelor centralei nucleare.
Începute de două săptămâni, lucrările de dragare şi de construcţie a epiului (dig pentru regularizarea cursului, n.r.) din zona Cernavodă erau şi ele în plină desfăşurare.
Nu exista un termen clar când toate operaţiunile hidrotehnice vor fi încheiate.
"Analizăm date culese în weekend (29 – 30 august, n.r.) şi vom reveni cu decizii", a transmis la finalul lunii august pentru News.ro Mihai Jurca, şeful cancelariei Primului - Ministru, care supervizează lucrările din zona Cernavodă.
"Am fost personal la Cernavodă timp de două zile, alături de echipele tehnice şi de reprezentanţii instituţiilor din Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă, pe care îl coordonez din partea Cancelariei Prim-Ministrului, pentru a vedea la faţa locului stadiul lucrărilor şi a stabili, împreună, următorii paşi. Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaş, debitul de azi este de aproximativ 1.300 metri cubi/secundă, faţă de o medie de 3.900 metri cubi/secundă pentru luna august", scria Jurca pe 26 august, într-o postare pe Facebook.
"Deocamdată se draghează continuu, în mai multe puncte", transmitea la acel moment şi Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, la solicitarea News.ro. "Nu există un moment anume prevăzut să se oprească, e în funcţie de cum variază debitul Dunării la Cernavodă", adăuga ea.
La momentul când făcea anunţul, cel mai important dintre cele trei utilaje, draga AFDJ, era relocat. Cu o capacitate de îndepărtare a sedimentelor din albie de 7-8.000 mc/ zi lumină, face singură aproape de două ori mai mult cât celelalte utilaje, de o capacitate mai mică, aparţinând de Apele Române.
În prezent, conform portalului de trafic naval Marine Traffic, utilajul AFDJ este în zona malului bulgăresc, în apropiere de Giurgiu, la 200 de km distanţă pe Dunăre de Cernavodă.
„Pe 30 August s-au efectuat măsurătorile pentru confirmarea volumului dragat la Km 345 -Km 342 (zona Cernavodă, n.r.) şi s-a încheiat contractul de dragaj”, a declarat pentru News.ro Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al AFDJ Galaţi.
Asta deşi în Anexa Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (HCNSU) din 21 august era stipulată „Contractarea/ mobilizarea ORICĂREI drage disponibile în ţară (privată sau publică), în regim de urgenţă”. Este motivul pentru care Apele Române au relocat până la Cernavodă terestru, pe trailere, din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea şi de pe Crişul Repede, două utilaje. Cu o capacitate de 4-5.000 mc, operează aproape la jumătate faţă de draga AFDJ.
Decizia guvernamentală care se lasă aşteptată
În Raportul tehnic întocmit de Apele Române pe 20 august, document care a stat la baza Hotărârii CNSU din 21 august, sunt vizate lucrări pe cel puţin 3-4 km, în aval de confluenţa cu Bala.
„Șenalul existent trebuie lărgit şi adâncit, astfel încât să nu rămână un culoar îngust încadrat de bancuri care devin praguri de control la fiecare nouă scădere de nivel. Beneficiul fiecărui metru cub dragat este mai mare acolo unde cota fundului controlează transmiterea nivelului spre Cernavodă”, se arată în Raportul Tehnic al Apelor Române, document consultat de News.ro.
Motivul retragerii navei de dragaj nu ţine de finalizarea lucrărilor. Aceeaşi HCNSU prevedea necesitatea unei noi Hotărâri de Guvern pentru „împărţirea volumelor 50/ 50 Cochirleni - Caragheorghe; relocarea celor ~50.000 m³ rămaşi”. Pe scurt: erau necesare noi lucrări hidrotehnice, în aval de Cernavodă.
„Deşi au fost solicitate fonduri către Ministerul Transporturilor, conform hotărârilor CNSU, pentru continuarea lucrărilor de dragaj şi aval spre Cernavodă, la celelalte praguri (Mărleanu, Rasova etc), încă nu a fost emisă nicio Hotărâre de Guvern care să stabilească acest lucru”, a declarat pentru News.ro un reprezentant guvernamental care cunoaşte situaţia lucrărilor hidrotehnice din zona Cernavodă.
Conform acestuia, pentru continuarea acţiunilor în vederea asigurării debitului de apă pentru centrala de la Cernavodă s-a solicitat alocarea unui buget pentru îndepărtarea a 500.000 mc de sedimente din albia fluviului. Nu s-a luat încă o decizie şi, în plus, nu au fost plătite încă nici operaţiunile de dragare a 100.000 mc, făcute cu utilajul AFDJ în august.
În paralel, digul de piatră (epiul) construit în zonă a fost finalizat dar nu-şi dovedeşte eficienţa scontată.
„De fapt, ar trebui să fie mult mai lung, dar ar necesita o investiţie de materiale enormă, blocarea navigaţiei, şi nu este timp fizic pentru asta”, a declarat pentru News.ro un alt reprezentant guvernamental familiarizat cu stadiul lucrărilor. „Prin urmare, s-a renunţat la acea variantă şi s-a gândit o alta, cu nişte barje pe canalul de legătură, dar nivelul apei este încă prea ridicat pentru intervenţia de acest tip”, a adăugat. sursa citată.
Conform specialistului, noua soluţie vizează cinci barje şi două pontoane militare.
Mai multe întrebări, niciun răspuns
În acest context, News.ro a adresat Ministerului Transporturilor şi Guvernului, care coordonează acţiunile, un set de întrebări referitor la stadiul lucrărilor hidrotehnice executate în zona Cernavodă, pentru asigurarea resursei de apă brută utilizată la Centrala Nuclearoelectrică.
News.ro a întrebat care este motivul pentru care utilajele Administraţiei Fluviale Dunărea de Jos nu au mai operat în zona Cernavodă în luna septembrie, care este valoarea lucrărilor executate până în prezent, cât din această valoare a fost deja plătit şi către ce entitate.
Alte întrebări au fost dacă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a prezentat Guvernului propunerea şi alocarea bugetară pentru continuarea lucrărilor de dragaj pe sectorul Izvoarele – Cernavodă şi dacă acelaşi minister a prezentat propunerea de modificare a hotărârii Guvernului care stabileşte repartizarea volumelor de dragaj între punctele Cochirleni şi Caragheorghe, în vederea relocării volumelor rămase către zonele critice pentru asigurarea apei de răcire.
Până la ora transmiterii ştirii, News.ro a transmis că nu au primit vreun răspuns.
