Autoritățile responsabile vor stabili în următoarele două luni, calendarul și parametrii tehnici pentru procesarea de minerale rare, aduse pentru început dintr-o mină din Groenlanda.
În plus, țara noastră deține mai mult de jumătate din elementele critice identificate la nivel european. Doar că, deocamdată, nu sunt exploatate.
Pe platforma fabricii de uraniu de la Feldioara, lângă Brașov, experții au început analiza pentru a vedea cum pot fi rafinate și pământuri rare, materiale folosite în tehnologia modernă, de la mașini electrice până la sateliți.
Demersul urmează să fie derulat de Nuclearelectrica, în asociere cu compania americană Critical Metals.
Marian Comiati, director general fabrica de prelucrare a concentratelor de uraniu din Feldioara: „Va furniza 50% din concentratele de pământuri rare ale proiectului Tanbreez din Groenlanda către potențialul joint venture românesc, pe întreaga durată de viață a minei, asigurând o sursă de materii prime aliniată la standardele NATO pentru industriile europene.”
Tanbreez este un proiect minier de pământuri rare din sudul Groenlandei, unul dintre cele mai mari zăcăminte de acest tip din lume.
Dezvoltarea sa ar putea ajuta Europa și Statele Unite să reducă dependența de China, care controlează peste 80% din procesarea globală a acestor materiale critice.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei: „În maximum două luni de zile avem definit calendarul, termenele, exact ce rafinăm, când și cum, și vom adopta memorandumul pentru a fi pregătiți să accesăm fonduri europene pentru tehnologia modernizată și pentru a fi primii din Uniunea Europeană care deja au și sursa, și experiența, și capacitatea pentru a rafina pământuri rare. Poate să ajungă până la 3 miliarde de dolari, când ajunge la zona de maturitate în următorii 10 ani.”
Metalele rare au devenit noua provocare în economia mondială, iar România are șansa să contribuie la dezvoltarea unei industrii critice, atât prin capacitatea de a prelucra pământuri rare din surse externe, cât și de a valorifica propriile zăcăminte.
Țara noastră are astăzi 16 din cele 32 de elemente considerate critice la nivel european. Însă, cu excepția cuprului – exportat în formă brută – ele nu sunt exploatate.
Lucian Dogaru, inginer: „Suntem printre cele trei țări cele mai bogate din Europa în ceea ce privește resursele minerale – deci potențialul țării noastre este enorm, nu este încă maturizat. Sunt lucrări de explorare care nu au fost finalizate.”
În prezent, avem trei proiecte pentru care Uniunea Europeană ne dă în total 615 milioane de euro: grafit la Baia de Fier, în Gorj; cupru la Rovina, Hunedoara; și magneziu la Budureasa, în Bihor. Aici, exploatarea ar urma să înceapă în acest an.
Alex Roșu, CEO companie magneziu: „Am reușit să ne dăm seama că vorbim de cel mai mare depozit de calcar cu brucid la nivel mondial, ceea ce arată un potențial deosebit. Noi îl prelucrăm și obținem magneziu metalic verde.”
Uniunea Europeană vrea să-și micșoreze importurile de materii critice extracomunitare cu 30% în următorii patru ani.
