CSM: Raportul privind Statul de Drept este cel mai bun privind capitolul justiţie în succesiunea evaluărilor realizate de CE
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că Raportul din 2024 privind Statul de Drept publicat de Comisia Europeană este cel mai bun privind capitolul justiţie în succesiunea evaluărilor realizate de Comisie.
”Percepţia asupra independenţei sistemului judiciar în rândul publicului larg a crescut cu 15% faţă de anul 2020 şi este în creştere faţă de anul 2023, fiind astfel înregistrat un progres constant al percepţiei sociale a independenţei magistraţilor”, arată CSM.
”La data de 24 iulie 2024, Comisia Europeană a publicat al cincilea Raport privind Statul de Drept, care cuprinde evaluări ale progresului României în domeniul justiţiei, precum şi recomandări pentru continuarea acestuia. Trebuie subliniat, încă de la început, că acesta este cel mai bun Raport privind capitolul justiţie în succesiunea evaluărilor realizate de Comisia Europeană”, arată CSM, joi, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, în 15 septembrie 2023, în conformitate cu Decizia din 2006 de instituire a mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), Comisia a închis în mod oficial MCV, întrucât România a îndeplinit în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă şi toate recomandările stabilite în cadrul mecanismului. Monitorizarea continuă în temeiul raportului privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
”Un prim aspect evidenţiat în Raport, şi care se impune subliniat, este că percepţia asupra independenţei sistemului judiciar în rândul publicului larg a crescut cu 15% faţă de anul 2020 şi este în creştere faţă de anul 2023, fiind astfel înregistrat un progres constant al percepţiei sociale a independenţei magistraţilor. De asemenea, a fost evidenţiat progresul efectuat de România în domeniul legilor justiţiei care au intrat în vigoare în decembrie 2022 şi în procesul de punere în aplicare a acestora, subliniindu-se că implementarea recomandărilor a îmbunătăţit asigurarea garanţiilor prevăzute de legislaţie, inclusiv prin adoptarea regulamentelor de punere în aplicare de către Consiliul Superior al Magistraturii”, subliniază CSM.
Totodată, Consiliul arată că, în privinţa asigurării necesarului de resurse umane, este constant în angajamentul asumat de a reduce deficitul de magistraţi, miercuri fiind declanşate în acest sens două noi concursuri de admitere în magistratură şi INM, iar în ceea ce priveşte completarea schemelor de grefieri au fost făcute demersuri către Ministerul Justiţiei în raport de intrarea în vigoare a noului statut profesional.
”În contextul în care se evidenţiază creşterea volumului de muncă al instanţelor în comparaţie cu datele din Raportul precedent, Consiliul recunoaşte public efortul magistraţilor, în condiţiile unui deficit semnificativ al resurselor umane la începutul perioadei de evaluare, şi asigură corpul profesional că acesta este apreciat şi conştientizat. Rezultatele din Raportul privind Statul de Drept se datorează atât întregului corp profesional al magistraţilor, cât şi fiecăruia dintre judecătorii şi procurorii din România”, adaugă reprezentanţii CSM.
Aceştia remarcă şi recunoaşterea progreselor făcute în domeniul digitalizării justiţiei, fiind evidenţiată în acest sens utilitatea efectivă a aplicaţiei ReJust elaborate şi implementate de Consiliul Superior al Magistraturii, care este permanent îmbunătăţită şi oferă acces publicului la hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele judecătoreşti.
”Consiliul felicită corpul profesional al magistraţilor pentru contribuţia la înregistrarea progreselor evidenţiate de Comisia Europeană şi toate instituţiile din sistemul judiciar care au contribuit la evaluarea pozitivă. Totodată, asigură societatea că independenţa justiţiei va fi garantată prin toate mecanismele legale pentru atingerea în continuare a obiectivelor recomandate”, se mai arată în comunicatul CSM.
Comisia Europeană a dat publicităţii miercuri raportul privind statul de drept pentru fiecare dintre cele 27 de ţări membre, în cazul României constatând, între altele, că răspunsul legislativ întârziat cu privire la termenul de prescripţie a continuat să ducă la închiderea multor dosare de corupţie şi la anularea condamnărilor.
Etichete: Comisia Europeana, CSM, statul de drept,
Dată publicare:
