Crimele de război din Ucraina, investigate în România. Scutea: Probele vor putea fi folosite de Curtea Penală Internațională

Procurorul General al României, Gabriela Scutea, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Știrile Pro TV, că probele adunate în țară vor putea fi folosite în procedura Curții Penale Internaționale. 

Ovidiu Oanță, corespondent Știrile PRO TV: Intrăm într-o nouă fază a investigațiilor referitoare la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Deja de mai bine de șase luni, la un moment dat, Ministerul Public anunța deschiderea unei investigații la București, referitoare la presupuse crime de război. Trecem, practic, la o nouă etapă în ceea ce privește investigația, nu doar în România, ci la nivel european. Despre ce e vorba și, practic, la ce echipă de investigații se atașează Parchetul General din România?.

Gabriela Scutea, Procurorul General al României: Echipa comună de investigații a fost constituită la nivelul Eurojust încă de la începutul conflictului. Nu mai pot să îmi amintesc cu precizie. Cred că a fost în luna martie, și primele state membre ale Uniunii Europene inițiatoare au fost Lituania și Polonia, care s-au alăturat Ucrainei. Această echipă comună de investigații, JIT, în limbajul tehnic al procurorilor, are un avantaj foarte mare. Orice probă se efectuează în oricare dintre statele implicate în JIT, poate fi folosită în oricare dintre acestea. Exemplificând față de iminența aderării României la această echipă comună de anchetă, probele noastre vor putea fi folosite în Cehia sau Slovacia sau în Polonia, sau chiar în procedura Curții Penale Internaționale, pentru că, și această instituție internațională, este în strânsă coordonare cu ceea ce se întâmplă în cadrul JIT. Din punctul nostru de vedere, investigația adusă sub umbrela JIT, va însemna foarte multă structurare, pentru că am subliniat, în urma întâlnirii pe care am avut-o, în luna iulie, cu adjunctul procurorului general al Ucrainei, vom lucra după niște tipare de întrebări, care trebuie adresate martorilor și victimelor din faptele constatate și investigate de autoritățile ucrainene. Acesta este primul punct. Al doilea punct foarte important al JIT se referă la colectarea de probe materiale, în sensul colectării, în primul rând, de imagini, video și fotografii, pe care persoanele pot să le aibă și din care pot să rezulte elemente de identificare a unităților armatei ruse care operează pe teritoriul Ucrainei. A rezultat, de exemplu, dintr-una din audierile efectuate și probele puse la dispoziție de o persoană, stabilirea unor elemente de identificare ale unei persoane care efectiv a împușcat în direcția unor civili, într-o localitate. Deci, sunt foarte multe direcții pe care ancheta poate să avanseze. Inclusiv avansăm pe zona de probe materiale, în sensul urmelor de proiectile create pe autoturisme, pe bunuri personale ale persoanelor. Inclusiv asta trebuie să verificăm, dacă din intervențiile chirurgicale care se efectuează pentru persoane rănite venite din Ucraina, practic se recuperează și proiectele. Este la fel ca într-o procedură care se efectuează la noi, în caz de rănire produsă prin împușcare sau explozie. Deci, ancheta are o direcție pe care, indiferent că este vorba de Ucraina sau un incident de felul acesta explozie, împușcare, produs în România, noi știm care este tipicul de urmat pentru colegii procurori și polițiștii care ne asistă.

Ovidiu Oanță, corespondent Știrile Pro TV: Plecăm de la premisa acelui anunț pe care îl făceați acum câteva luni, în ceea ce privește deschiderea unei investigații în România, a unui dosar de cercetare penală, legat de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Din ceea ce îmi spuneți până acum, înțeleg că ați accesat deja în procedurile acestea, foarte multe persoane care au ajuns pe teritoriul României, martori importanți, victime. Aș vrea să ne vorbiți despre audierile pe care deja procurorii români au apucat să le facă în rândul refugiaților ucrainieni, atât cei care au migrat, forțați fiind de evenimente, cât și cei care au ajuns la noi, răniți fiind și practic ajungând în spitalele românești, unde primeau îngrijiri medicale.

Gabriela Scutea, Procurorul General al României: Așa cum am indicat în anunțul care a fost postat pe site-ul nostru, audierea persoanelor, victime sau martori, nu dorim să aibă o natură foarte invazivă în viața lor. Nu o să-i așteptăm la graniță și fiecare persoană care intră, să spunem, avem nevoie de povestea ta. Această colectare de probe, testimoniale, se bazează pe participarea voluntară a refugiaților la ancheta noastră, astfel încât noi am transmis datele prin care putem fi contactați și disponibilitatea de a audia, către Ambasada Ucrainei la București. Am fost în legătură cu domnul ambasador Ihor Prokopchuk, de asemenea, către Guvernul României, care gestionează foarte multe inițiative sociale care vin în sprijinul refugiaților, dar și către municipalitățile din orașele mai mari, unde sunt stabilite zone de primire a refugiaților. Însă, ulterior, foarte mulți dintre aceștia nu rămân pe teritoriul României. În acest context, am avut așteptări mai mari în ceea ce privește disponibilitatea victimelor și martorilor de a veni către noi. Cu toate acestea, până în prezent, putem spune că avem 106 victime, cetățeni ucraineni, care au fost îngrijiți în spitalele din România, și pentru aceștia am administrat un probatoriu specific rănirilor prin împușcare sau explozie. Nu numai că am trecut la audierea de victime și martori, dar am ridicat și documente medicale, astfel încât în etapa următoare să trecem la solicitarea de opinii medico-legale de la institutele medico-legale din România, și pe acestea să le punem la dispoziție către echipa comună de anchetă. Aș vrea să subliniez faptul că, în cadrul echipei comune de anchetă, avem o cerință de traducere. Noi administrăm actele în limba română, conform procedurii naționale, însă, ulterior, va fi necesar ca ele să fie traduse. Vom vedea, în funcție de care este autoritatea interesată sau prima autoritate interesată, dacă limba de lucru va fi, de exemplu, ucraineană sau polonă sau cehă, sau lucrăm pe un sistem de traducere în limba engleză, a tuturor documentelor, și apoi, fiecare își rezolvă procedurile interne prin documente în limba engleză. Asocierea României la echipa comună de anchetă este de un real folos, pentru că echipa comună de anchetă furnizează și buget, acordă resurse financiare instituțiilor participante. Într-o procedură de acest fel, folosirea interpreților are un volum și o pondere foarte importantă, ceea ce înseamnă niște cheltuieli la care, la începutul anului, pentru Ministerul Public, nu ne-am gândit. În felul acesta, noi venim și compensăm anumite cheltuieli. Vor fi și alte tipuri de cheltuieli care vor putea fi suportate din fondurile puse la dispoziție de către JIT, și, mă gândesc, în acest context, la eventuale expertize tehnice, balistice, care pot să intervină în ceea ce privește administrarea pobatoriului. Așadar, avantaje pentru noi din această asociere cu siguranță vor fi, și ne-am gândit inclusiv la scenariul că sunt persoane în legătură cu care noi vom găsi documente medicale sau deja le-am găsit la instituțiile sanitare din România, dar care au părăsit teritoriul național, odată ce au primit îngrijiri medicale. În felul acesta, dacă persoanele, de exemplu, se identifică pe teritoriul Poloniei și doresc să dea declarație la autoritățile poloneze, vom reuși în cadrul echipei comune de anchetă, să punem la un loc actele medicale din România, tot ce a fost administrat la noi, cu ceea ce se administrează de către alți parteneri din echipa comună de anchetă.

Ovidiu Oanță, corespondent Știrile Pro TV: Aș vrea să-mi spuneți dacă în dosarul din România sunteți încă în faza urmăririi penale in rem. Există premize după audierea acestor părți vătămate, după identificarea inclusiv a unora dintre suspecți, pe baza mărturiilor, fotografiilor sau imaginilor video, există posibilitatea inclusiv a unei începeri a urmăririi penale in personam (împotriva unor persoane), pe teritoriul României?.

Gabriela Scutea, Procurorul General al României: Deocamdată, noi nu putem să avansăm un termen pentru începerea urmăririi penale in personam, și vă voi explica de ce. Noi, deocamdată, avem fotografii care surprind un tanc, un camion și un soldat rus. Trebuie să ajungem la identitatea agresorului împotriva civililor. Asta înseamnă un efort foarte mare. Eu urmăresc, în mod constant, comunicări pe care autoritățile ucrainene le fac, inclusiv Parchetul din Ucraina, raportat la modul în care reușesc să treacă de la acele zeci de mii de anchete pentru crime împotriva umanității, la anchete împotriva unor suspecți. Este foarte greu. Ei au la dispoziție, din cât văd în sursele publice, toată paleta de mijloace de probă accesibile într-o procedură, inclusiv interceptări, inclusiv date de localizare. Și atunci, coborând foarte multe elemente, se poate ajunge la o începere a urmăririi penale față de un suspect. Acesta este avantajul major în cazul unui conflict de asemenea amploare, că toată lumea poate să pună la un loc probele în așa fel încât coroborarea lor să reprezinte un pas înainte, relevant pentru anchetă.

Ovidiu Oanță, corespondent PRO TV: Ați solicitat până acum explicații sau informații date Ambasadei Federației Ruse la București?

Gabriela Scutea, Procurorul General al României: Asupra acestui fapt, nu doresc să comentez.

Articol recomandat de sport.ro

Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia