Cine este Ioan Irimie, propus pentru sefia Directiei Nationale Anticoruptie
Ioan Irimie, propus la conducerea DNA, a fost seful DNA - Cluj pana in 2005, cand a fost revocat de Daniel Morar.
In proiectul de management el a sustinut ca Directia "trebuie sa devina un acuzator energic si impartial in urmarirea penala si judecarea cauzelor de coruptie la nivel inalt si mediu".
Ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a anuntat, joi, ca pentru functia de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) a fost propus procurorul Ioan Irimie. Mona Pivniceru a precizat ca dintre candidatii pentru aceasta functie au fost selectati Claudiu Dumitrescu si Ioan Irimie, fiind propus Irimie.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Intrebata cum l-a propus pe procurorul Ioan Irimie la sefia DNA, in conditiile in care in 2005 a fost revocat dintr-o functie de sef al unei structuri teritoriale a Directiei din cauza managementului defectuos, Pivniceru a raspuns: "Domnul Irimie a parcurs toate stadiile unui procuror de DNA si are o viziune larga, inclusiv a activitatii teritoriale a acestei structuri, lucru pe care celalalt candidat care figura pe lista, Claudiu Dumitrescu, nu-l avea".
Propunerea pentru functia de procuror general al Romaniei va fi inaintata Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit regulamentului de numire a procurorilor sefi, CSM are termen 60 de zile pana la emiterea unui aviz (consultativ) la propunerea inaintata de ministrul Justitiei, decizia finala urmand a fi luata de presedintele Romaniei.
Ioan Irimie este, din ianuarie 2010, procuror la Serviciul Teritorial Cluj al Directiei Nationale Anticoruptie. In perioada iulie 2003 - octombrie 2005, Irimie a ocupat functia de procuror-sef al Serviciului Teritorial Cluj al DNA, iar pana in iulie 2006 a fost procuror al acestei structuri. Din august 2006 si pana in 2009, Ioan Irimie a fost procuror si, ulterior, procuror criminalist la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj.
Anterior, Ioan Irimie a fost procuror in cadrul Sectiei de combatere a coruptiei din Parchetul National Anticorptie - Structura Centrala (septembrie 2002 - iulie 2003), procuror la Parchetul Curtii de Apel Cluj (ianuarie - august 2000), procuror si, ulterior, procuror sef al Serviciul de Combatere a Coruptiei si Criminalitatii organizate din Parchetul instantei supreme (septembrie 1998 - decembrie 1999), procuror la Parchetul Tribunalului Cluj (octombrie 1990 - august 1998), procuror la Parchetul Judecatoriei Cluj-Napoca (octombrie 1985 - septembrie 1990), procuror la Parchdetul Judecatoriei Viseu de Sus, judetul Maramures (1978 - septemberie 1985).
Ioan Irimie s-a nascut in 22 iulie 1954 si este casatorit. El a absolvit Facultatea de Drept din Cluj-Napoca in iunie 1978, avand media 10 la licenta.
In proiectul sau de management, Ioan Irimie a propus pentru eficientizarea activitatii manageriale a institutiei masuri de imbunatatire a gestionarii cazurilor, dar si accelerarea luptei anticoruptie in domenii precum asistenta medicala, administratia locala, administratia fiscala si achizitiile publice. Procurorul Ioan Irimie a aratat ca "exercitarea stilului de management are o influenta hotaratoare asupra climatului de munca si comportamentului membrilor institutiei conduse".
"Chiar daca recomand un stil de management participativ, care duce la inregistrarea de relatii bune intre membrii colectivului, cat si intre acestia si manager, existand dorinta de a realiza obiectivele si relevand o puternica unitate a grupului, se poate adopta si un stil autoritar – in anumite situatii, fata de anumiti subordonati, de regula in gestionarea starilor de criza", a scris Irimie in proiectul sau.
La capitolul "Modalitati de eficientizare a activitatii Directiei Nationale Anticoruptie", Irimie a notat ca "pentru cresterea performantei institutionale este nevoie sa se realizeze o planificare strategica a activitatii Directiei Nationale Anticoruptie, pentru a se identifica cele mai potrivite directii de actiuni in vederea realizarii cu celeritate si profesionalism a urmaririi penale in cazurile de mare si medie coruptie si obtinerea unor rezultate concrete in lupta impotriva coruptiei".
Irimie a facut o radiografie a "punctelor tari si slabe" ale institutiei si a aratat ca acestea "sunt interne si se refera la starea prezenta a Directiei Nationale Anticoruptie, in timp ce oportunitatile si riscurile sunt externe si se refera la viitor".
Punctele tari, a aratat Irimie, sunt eforturile guvernamentale concentrate pe constituirea unor mecanisme eficiente de combatere a fenomenului coruptiei si incercarea de a imbunatati practicile penale in domeniu, echipe manageriale consolidate la nivelul structurii centrale a DNA si servicii teritoriale, implementarea strategiei si planului de reforma in sistemul judiciar, imbunatatirea operativitatii solutionarii cauzelor penale, valoarea profesionala si etica a procurorilor, dotarea IT corespunzatoare, mentalitatea conducerii si a procurorului care actioneaza independent si cu responsabilitate impotriva fenomenului coruptiei, stabilirea unor metodologii unitare de lucru, dotarea tehnico-materiala corespunzatoare, reducerea numarului de hotarari definitive de achitare a inculpatilor trimisi in judecata.
Punctele slabe identificate de Irimie sunt "deficienta continua in materie de resurse umane, incarcatura mare de cauze, consecinta insuficientei procurorilor si a personalului auxiliar, temeiul juridic pentru activitatea DNA a fost combatut de mai multe ori, lipsuri in gestionarea mai eficienta si mai riguroasa a cauzelor penale si refuzul Parlamentului de a permite inceperea urmaririi penale impotriva parlamentarilor care sunt actuali sau fosti ministri, determinand o imunitate «de facto» la urmarirea penala, ceea ce blocheaza cursul justitiei".
La sectiunea "Pericole (riscuri)" Irimie a notat "consensul insuficient in sprijinirea luptei anticoruptie in Romania, ilustrat de inconsecvente ale Parlamentului privind ridicarea imunitatii pentru inceperea anchetarii unor fosti si actuali ministri, instabilitatea legislativa si institutionala, vulnerabilitatea sistemului judiciar la coruptie si scaderea vointei politice in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, prin incercari de intimidare a DNA, de blocare a dosarelor privind marea coruptie, de inlocuire a procurorilor incomozi, fie prin modificarea unor reguli de procedura penala (in sensul diminuarii eficientei urmaririi penale), fie a cadrului institutional privind functionarea DNA".
La sectiunea "Oportunitati" a mentionat "reevaluarea schemelor de personal pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor de urmarire penala si de judecata, specializarea reala si eficienta a procurorilor, avand in vedere competenta speciala a DNA, crearea unei baze de date cu hotarari pronuntate de toate instantele de judecata care sa permita vizualizarea solutiilor adoptate in materie de coruptie, care sa fie avute in vedere de procurori pentru a se evita adoptarea de solutii gresite, promovarea procurorilor eficienti si cu spirit de initiativa in functii de conducere, responsabilitatea pentru propria prestatie la toate nivelurile ierarhice ale DNA si promovarea constiintei pentru calitate si performanta si a disciplinei comportamentale".
La capitolul "Propuneri de eficientizare a activitatii manageriale a DNA" Irimie a trecut "adoptarea unor masuri urgente sa imbunatateasca gestionarea cazurilor, precum si accelerarea procedurilor in cazurile importante de coruptie la nivel inalt, pentru a se evita tergiversarea anchetelor penale si implinirea prescriptiei, imbunatatirea rezultatelor in ceea ce priveste investigarea si urmarirea penala a cazurilor de frauda cu fondurile Uniunii Europene si privind achizitiile publice, imbunatatirea coordonarii politicilor anticoruptie la cel mai inalt nivel pentru a preveni si pedepsi actele de coruptie, dovedirea de rezultate convingatoare in recuperarea produselor infractiunii".
Acesta a mai aratat ca trebuie elaborate "anchete profesioniste si impartiale in ceea ce priveste cazurile de coruptie la nivel inalt si mediu", trebuie consolidata activitatea de urmarire penala in combaterea faptelor de coruptie si ca trebuie inlaturare neregulile procedurale pentru evitarea restituirii dosarelor de catre instante.
In concluzie, Irimie a aratat ca la implementarea planului de management va folosi experienta deja dobandita in calitate de procuror la Directia Nationala Anticoruptie, pentru imbunatatirea rezultatelor existente, el avand o vechime in functia de procuror de 34 de ani, in care a parcurs toate gradele profesionale.
"Voi avea in vedere crearea unei atmosfere de coeziune si echilibru, de motivare individuala a fiecaruia si de creare a unei concurente pozitive, care sa conduca la optimizarea activitatii Directiei Nationale Anticoruptie" se mai arata in proiectul lui Irimie, care a mentionat ca "aducerea la indeplinire a obiectivelor din planul de management reprezinta un proces complex, care este guvernat de obiectivitate, flexibilitate si capacitatea preluarii semnalelor transmise ca urmare a evaluarii activitatii".
Sursa: Mediafax
Etichete: cluj, justitie, dna, Daniel Morar, Mona Pivniceru, Ioan Irimie,
Dată publicare:
01-11-2012 13:12
