Cele trei lucruri pe care trebuie să le facă România și UE pentru a fi gata de un război cu Rusia. “E vorba de viteză”

×
Codul embed a fost copiat

Țările din Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri încă de pe acum pentru a putea răspunde unui eventual atac al Rusiei, în cazul extinderii războiului din Ucraina, avertizează generalul (r) Ben Hodges, fostul comandant al forțelor SUA în Europa.

Trebuie să ne îmbunătățim capacitatea de a ne mișca mai rapid, în caz de conflict, a declarat Ben Hodges, într-un interviu pentru știrileprotv.ro, realizat de Cosmin Stan.

Pentru asta, e nevoie de capacități de transport, care acum sunt insuficiente, infrastructură terestră care să suporte convoaie militare grele, și de eliminarea birocrației, pentru ca trupele să traverseze mai ușor frontierele - un fel de “Schengen militar”.

“Avem nevoie de poduri suficient de înalte, tuneluri suficient de late și poduri care pot susține greutatea a sute de vehicule. Și toate astea pe lângă traficul comercial obișnuit”, spune Ben Hodges.

“Un camion cu mere poate merge acum din Polonia până în Portugalia fără să oprească deloc. Dar nu poți nici măcar să muți niște muniție dintr-o parte într-alta a Germaniei, fără o mulțime de autorizații”, subliniază fostul șef al trupelor americane din Europa.

Citește și
jens stoltenberg, donald trump
Ce ar însemna pentru NATO revenirea la Casa Albă a lui Trump, un critic vehement al Alianței. Reacția lui Stoltenberg

Mai jos, interviul integral:

Cosmin Stan: Va rog să ne spuneți de ce este atât de important sau cum putem face mai ușor transferul de trupe și echipamente între țările NATO?

Gen (r) Ben Hodges: Acest lucru este important pentru că trebuie să le demonstrăm rușilor că ne putem deplasa la fel de rapid sau chiar mai rapid decât ei. Acesta este un element al descurajării. Dacă ei cred că ar putea ajunge undeva, cum ar fi în coridorul Suwałki sau la porțile Focșaniului înaintea forțelor NATO, atunci crește riscul ca ei chiar să încerce să facă ceva.

Așadar, e vorba de viteză, ca un element necesar pentru prevenirea conflictului. De asta e important.

Există trei lucruri care ne-ar ajuta să ne deplasăm mai rapid. În primul rând, trebuie să ai capacitate. Trebuie să ai suficiente trenuri, camioane, barje, suficiente mijloace care pot ajuta la transportul de echipamente grele, oameni, combustibil, muniție.

Deci avem nevoie de capacitate, iar acum nu avem suficiente vagoane de tren, nu avem suficiente transportoare de echipamente grele, camioane mari pentru tancuri...

Al doilea lucru care ne-ar ajuta să ne mișcăm mai repede este să avem suficientă infrastructură, să avem drumuri și poduri care pot susține un număr mare de echipamente grele; poduri suficient de înalte, tunele suficient de late și poduri care pot susține greutatea a sute de vehicule.

Și toate astea pe lângă traficul comercial obișnuit, care se desfășoară normal - pentru că vorbim despre a face asta în condiții de pre-criză. Adică viața merge mai departe, iar noi încercăm să prevenim un conflict.

Al treilea lucru care ar face mai ușor transferul de trupe și echipamente este să reducem restricțiile birocratice, diplomatice, legale pentru traversarea frontierelor.

Un camion cu mere din Polonia poate merge acum până în Portugalia fără să oprească deloc. Dar nu poți nici măcar să muți niște muniție dintr-o parte într-alta a Germaniei, fără o mulțime de autorizații. Deci, trebuie să găsim o modalitate de a reduce restricțiile privind mișcarea între țările europene.

Cosmin Stan: Este posibil acest lucru, ținând cont că multe țări europene doresc să controleze aceste transferuri militare?

Gen (r) Ben Hodges: Este posibil, dar e nevoie de voință politică. Și cred că dacă liderii noștri politici înțeleg de ce contează acest lucru, - că este vorba despre a le oferi opțiuni în afara unei campanii de eliberare, atunci cred că ar trebui să fie de acord.

Și, bineînțeles, aproape toate soluțiile trebuie să vină din interiorul UE. Acestea nu sunt lucruri pe care le poate face NATO. Sunt lucruri pe care trebuie să le facă țările din Uniunea Europeană.

Cosmin Stan: Și în final, zilele trecute a început exercițiul Dynamic Front 24, în mai multe țări NATO, inclusiv în România și Turcia. Este un exercițiu de artilerie. Cât de dificil ar fi pentru NATO acum să transfere echipamente de artilerie și trupe către flancul estic, având în vedere legislația, infrastructura și tot ce ați menționat mai devreme?

Gen (r) Ben Hodges: Poți face asta dacă ai luni de zile pentru a te pregăti. Dar a face asta în doar câteva zile este foarte dificil. Asta e problema. De aceea este important să avem un "Schengen militar", pe unde poți merge fără să te oprești tot timpul.

Acum, sigur, nu sunt naiv, nu poți muta materiale periculoase nici în Statele Unite fără toate permisiunile necesare.

Sigur, nu spun că țările NATO nu ar trebui să se preocupe de transporturile de materiale periculoase, muniție, combustibil și așa mai departe. Spun doar că putem găsi soluții care să ne permită să mișcăm toate astea mult mai rapid decât o face acum.

Cosmin Stan: Și care este obiectivul Dynamic Front în acest moment?

Gen (r) Ben Hodges: Acesta este primul exercițiu - cred că de zeci de ani - în care se desfășoară focuri la scară largă, coordonate dintr-un nou cartier general care ar urma să identifice ținte și să planifice lovituri de rachete cu rază lungă de acțiune și artilerie. Lovituri care ar fi folosite de forțele NATO pentru a lovi adânc în spatele liniilor inamicului.

Nu vorbim aici despre o baterie de artilerie românească, poloneză sau lituaniană. E vorba de capacități, care trebuie menținute la un nivel mult mai înalt. Așa cum încearcă ucrainenii, de exemplu, să lovească ținte în Crimeea. Despre un astfel de obiectiv vorbim.

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Ratificarea aderării Suediei la NATO în Parlamentul de la Budapesta a eşuat. Deputații lui Orban au boicotat ședința
Ratificarea aderării Suediei la NATO în Parlamentul de la Budapesta a eşuat. Deputații lui Orban au boicotat ședința

Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a boicotat o sesiune a parlamentului convocată de opoziţie pentru a ratifica aderarea Suediei la NATO, chiar dacă un grup de ambasadori occidentali a sosit în clădire pentru a solicita un vot.

Ce ar însemna pentru NATO revenirea la Casa Albă a lui Trump, un critic vehement al Alianței. Reacția lui Stoltenberg
Ce ar însemna pentru NATO revenirea la Casa Albă a lui Trump, un critic vehement al Alianței. Reacția lui Stoltenberg

Secretarul general al NATO a minimizat, miercuri, temerile că o realegere a fostului preşedinte american Donald Trump ar putea slăbi alianţa militară occidentală, care în prezent acordă un sprijin solid pentru Ucraina în războiul cu Rusia.

NATO și UE au început pregătirile pentru un eventual război cu Rusia. Decizia care vizează flancul de est al Europei
NATO și UE au început pregătirile pentru un eventual război cu Rusia. Decizia care vizează flancul de est al Europei

Germania, Olanda şi Polonia au semnat marţi un acord menit să reducă birocraţia care împiedică deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor şi armelor de-a lungul unuia dintre principalele coridoare ce duc de la Marea Nordului la flancul estic al NATO.

Recomandări
Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan
Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan

Liberalul Crin Antonescu este varianta cea mai vehiculată pentru poziția de candidat comun al alianței PSD-PNL-UDMR-minorități la alegerile prezidențiale. Paradoxal, însă, nominalizarea sa este întârziată pentru că PNL ar înclina și spre Nicușor Dan.

Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”
Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”

Elena Lasconi a declarat după consultările de la Cotroceni că Iohannis ”nu are legitimitatea morală, nici legală de a mai sta în vârful statului român”. Președinta USR i-a cerut lui Klaus Iohannis să-și dea demisia.

Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”
Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, duminică, la Palatul Cotroceni, consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru.