CEDO condamnă România în cazul centrelor de detenţie secrete ale CIA. Trebuie să plătim daune de 100.000 de €
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis joi că România a comis mai multe încălcări ale drepturilor omului ca urmare a complicităţii sale în programul centrelor de detenţie secrete ale CIA.
Citiți pe această temă
♦Ororile ascunse în închisoarea CIA din România. The Guardian: Se făceau experimente pe oameni în centrele secrete de detenţie
♦Ce scrie în raportul Senatului SUA despre închisoarea CIA din România. Milioane de dolari, SUBVENŢIE pentru oficialii noştri
Alegeri 2024
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
Instanţa europeană s-a pronunţat joi în cazul plângerii depuse contra României de cetăţeanul saudit Abd al Rahim al-Nashiri şi al plângerii lui Zayn al-Abidin Muhammad Husayn, alias Abu Zubaydah, contra Lituaniei, cu privire la predarea lor către presupuse centre de detenţie secrete ale CIA, relatează Agerpres.
Potrivit deciziei sale de joi, CEDO a ajuns la concluzia că România a încălcat articolul 3 (interzicerea torturii) al Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, întrucât guvernul român nu a reuşit să ancheteze eficient acuzaţiile aduse de Al-Nashiri şi din cauza complicităţii guvernului român la acţiunile CIA care au condus la rele tratamente.
De asemenea, au fost încălcate articolul 5 (dreptul la libertate şi securitate), articolul 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi familiale), articolul 13 (dreptul la o despăgubire efectivă) în conjuncţie cu articolele 3, 5 şi 8.
Ţara noastră a mai încălcat articolul 6 (dreptul la un proces corect într-un interval rezonabil) şi articolele 2 (dreptul la viaţă) şi 3 luate împreună cu articolul 1 al Protocolului nr. 6 (abolirea pedepsei cu moartea) pentru că România a ajutat la transferarea lui Abd al Rahim al-Nashiri de pe teritoriul său în pofida existenţei riscului real ca acesta să poată face obiectul unei negări flagrante a justiţiei şi al pedepsei cu moartea.
CEDO a mai decis că România va trebui să îi achite lui Al-Nashiri daune în valoare de 100.000 de euro. Abd al Rahim al-Nashiri nu a solicitat plata cheltuielilor de judecată.
''Curtea a ajuns la concluzia că România a găzduit o închisoare secretă a CIA, care a avut numele de cod Detention Site Black, în perioada septembrie 2003 - noiembrie 2005, că domnul Al-Nashiri s-a aflat în detenţie acolo pentru circa 18 luni şi că autorităţile locale au ştiut că CIA îl vor supune unor tratamente contrare Convenţiei (Europene privind Drepturile Omului). De asemenea, România a permis mutarea lui către un alt centru de detenţie al CIA situat fie în Afganistan (Detention Site Brown), fie în Lituania (Detention Site Violet), aşa cum arată decizia luată astăzi în cazul 'Abu Zubaydah versus Lituania', expunându-l astfel la alte rele tratamente. Astfel, Curtea a ajuns la concluzia că domnul Al-Nashiri s-a aflat în jurisdicţia României şi că această ţară a fost responsabilă pentru încălcarea drepturilor lui, aşa cum sunt ele prevăzute în Convenţie'', relevă decizia luată joi de CEDO.
Instanţa europeană i-a recomandat României să desfăşoare o investigaţie completă privind cazul Al-Nashiri cât mai rapid posibil şi, dacă este necesar, să pedepsească orice oficiali găsiţi vinovaţi. De asemenea, România ar trebui să obţină garanţii din partea SUA că Al-Nashiri nu va primi pedeapsa cu moartea.
CEDO nu a avut acces Abd al Rahim al-Nashiri pe când acesta încă se afla deţinut de autorităţile SUA în condiţii extrem de restrictive astfel că a putut să stabilească faptele din diverse alte surse. În special, ea a strâns informaţii dintr-un raport al Senatului SUA cu privire la cazurile de tortură ale CIA, document prezentat în decembrie 2014. De asemenea, a audiat mărturia unui expert.
Abd al-Rahim al-Nashiri şi Zayn al-Abidin Muhammad Husayn, aflaţi în prezent în detenţie la baza navală Guantanamo Bay din Cuba, au fost aşa-numiţi 'deţinuţi de valoare ridicată' (HVD) de către CIA la începutul 'războiului contra terorismului' pe care l-a lansat preşedintele George W. Bush după atacurile de la 11 septembrie 2001. Abd al Rahim al-Nashiri este un cetăţean saudit de origine yemenită, născut în 1965. Autorităţile americane îl suspectează pe Al-Nashiri că a participat, în octombrie 2000, la atentatul care a vizat nava americană USS Cole în portul yemenit Aden. De asemenea, se bănuieşte că sauditul a avut un rol în atacul contra petrolierului francez MV Limburg în Golful Aden, în octombrie 2002. Procedurile judiciare împotriva sa sunt în desfăşurare în SUA pentru presupusul lui rol în atacuri.
Al-Nashiri susţine că România a permis CIA să îl deţină în secret pe teritoriul său şi să îl supună torturilor şi diverselor forme de abuz fizic şi mental, şi acuză lipsa posibilităţii de a lua legătura cu familia sa. De asemenea, el a acuzat România că a permis mutarea sa către alte centre de detenţie secretă gestionate de CIA, expunându-l unor tratamente similare pentru mai mulţi ani. În fine, Abd al Rahim al-Nashiri a criticat lipsa unei anchete rapide şi cuprinzătoare cu privire la acuzaţiile sale. Acest caz a fost înregistrat la CEDO în data de 1 iunie 2012.
Potrivit articolelor 43 şi 44 ale Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, decizia acestei camere nu este definitivă. În termen de trei luni de la anunţarea deciziei, oricare dintre părţi poate solicita ca acest caz să fie adresat Marii Camere a CEDO. Dacă o astfel de cerere este înaintată, atunci un panel format din cinci judecători va decide dacă respectivul caz merită să fie examinat suplimentar. În această situaţie, Marea Cameră va organiza audieri privind acest caz şi va da o decizie definitivă. Dacă nu este făcută o solicitare către Marea Cameră, atunci decizia de joi a camerei devine definitivă.
De îndată ce o decizie devine finală, ea este transmisă Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, pentru supravegherea punerii ei în aplicare.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!