Specialiștii explică faptul că gravitatea unei mușcături depinde de cantitatea de venin injectată, locul în care a fost produsă mușcătura și starea generală de sănătate a victimei. Deși decesele sunt rare, riscul este mai mare în cazul copiilor și al persoanelor vârstnice.
Simptomele după mușcătură
Printre semnele locale se numără urmele mușcăturii, umflarea zonei afectate și apariția veziculelor hemoragice. În cazurile mai grave pot apărea febră, transpirații, greață, vărsături, dureri abdominale, dificultăți de respirație, convulsii, hemoragii sau chiar șoc anafilactic.
Clasificarea mușcăturilor de viperă după gradul de toxicitate
- Gradul 0 (fără reacție toxică) – urme ale mușcăturii, fără edem („umflare”) local.
- Gradul 1 (reacție toxică minimă) – edem („umflare”) local în jurul mușcăturii, fără reacție sistemică.
- Gradul 2 (reacție toxică moderată) – edem al întregului membru mușcat, reacție sistemică minimă (vărsături, hipotensiune arterială tranzitorie).
- Gradul 3 (reacție toxică severă) – edem care se extinde rapid spre trunchi, stare de șoc, hemoragii sau alte reacții sistemice.
Ce trebuie făcut imediat
Salvamont recomandă ca victima să fie liniștită și să evite orice mișcare inutilă. Persoana trebuie așezată în siguranță, iar autoritățile trebuie alertate imediat prin apel la 112 sau la Dispeceratul Național Salvamont, la numărul 0372.126.668, comunicând cât mai exact locul în care se află victima.
Plaga trebuie curățată cu apă curată sau apă oxigenată, iar inelele, brățările ori alte obiecte care pot comprima membrul trebuie îndepărtate înainte de apariția umflăturii.
De asemenea, deasupra locului mușcăturii se aplică un bandaj elastic, suficient de lejer încât să nu oprească circulația sângelui, ci doar să încetinească răspândirea veninului prin sistemul limfatic. Membrul afectat trebuie imobilizat și menținut la nivelul sau sub nivelul inimii, iar transportul la spital trebuie făcut pe targă, fără ca victima să meargă pe propriile picioare.
Ce nu trebuie făcut
Salvamont atrage atenția că există mai multe practici periculoase care trebuie evitate:
- nu se fac incizii și nu se cauterizează plaga;
- nu se încearcă stoarcerea veninului;
- nu se aplică gheață sau garou;
- nu se folosesc substanțe ori curent electric pe rană;
- nu se aspiră veninul cu gura și nu se utilizează dispozitive de aspirare;
- nu se încearcă prinderea șarpelui.
Când este necesar serul antiviperin
În cazul apariției unui șoc anafilactic, administrarea de adrenalină este o urgență medicală, iar persoanele cunoscute cu alergii severe ar trebui să aibă asupra lor un autoinjector cu adrenalină.
Serul antiviperin se administrează exclusiv în spital și doar în cazurile cu toxicitate moderată sau severă, după evaluarea medicală a pacientului.
Salvamont România le recomandă turiștilor care merg pe trasee montane să poarte încălțăminte adecvată, să fie atenți în zonele cu vegetație înaltă sau stâncoase și să evite apropierea ori provocarea șerpilor întâlniți în natură.
