Precizări IPJ Prahova privind cazul tinerei însărcinate care a fost ucisă cu toporul de partener. Ce a reieșit la verificări
Două crime în mai puțin de două săptămâni. Două femei tinere ucise de bărbații de care voiau să scape. România, țara unde plângerile nu salvează vieți.
Andreea, o tânără însărcinată în vârstă de 22 de ani din Prahova, a fost ucisă cu bestialitate cu un topor de partenerul ei, în ziua în care încerca să se desprindă definitiv dintr-o relație marcată de abuzuri.
Teodora Marcu, tânăra cunoscută publicului după participarea la o emisiune de cuplu, a avut o soartă similară. În 2021, ea ceruse în instanță un ordin de protecție împotriva bărbatului care avea să o ucidă. Proveneau amândoi din Onești, iar relația lor s-a transformat într-una toxică și violentă. Deși existase o cerere oficială de protecție, nici ea nu a fost suficientă pentru a o salva.
Andreea și Teodora – două tragedii care dezvăluie eșecul în protejarea femeilor agresate
Ambele cazuri scot la iveală aceleași probleme: agresori cunoscuți autorităților, victime care dau semnale de alarmă – fie prin plângeri, fie prin confesiuni directe către polițiști – și un sistem care fie nu reacționează la timp, fie minimalizează riscul.
România este pe primul loc în Europa la agresiunile fizice comise asupra femeilor de către partenerii lor. Un sondaj Eurostat arată că aproape jumătate dintre românce au fost, măcar o dată, victime ale violenței psihologice, fizice sau sexuale. În această realitate dureroasă se înscrie și crima șocantă petrecută recent în județul Prahova.
Andreea se întorcea de la medic atunci când a fost atacată. A strigat după ajutor și a încercat să fugă, dar agresorul, înarmat cu un topor, a urmărit-o și i-a luat viața. Mama fetei a fost martoră: „Am țipat să o salvăm și nu era nimeni, nimeni, nimeni.”
Mătușa victimei spune că fata încerca să plece de lângă bărbatul agresiv, dar revenea la el de teama că le-ar putea face rău celor dragi. Vecinii susțin că, în dimineața crimei, tânăra i-ar fi spus unei polițiste că nu mai vrea să locuiască cu agresorul, însă nu a cerut explicit ajutor. Specialiștii spun că este un caz tipic: victimele violenței domestice ajung adesea să nu mai vadă nicio ieșire.
Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru: „Rămâi cu o frică profundă, nu mai ai o imagine pozitivă asupra propriei persoane sau a valorii vieții în general. E extrem de grav să nu poți avea încredere că oamenii te pot ajuta.”
Ce spune IPJ Prahova despre acest caz
Comunicatul integral transmis marți de poliție:
În cadrul audierii, din data de 16.06.2025, a mamei victimei, aceasta a declarat, în scris, în fața procurorului, faptul că între victimă și bărbat au existat unele conflicte, dar nu le-au reclamat la poliție, pentru că, de fiecare dată se împăcau.
Cu toate acestea, au fost aprofundate verificările, în cursul zilei de astăzi, în urma cărora au reieșit următoarele elemente:
În cursul acestui an, nu au fost înregistrate sesizări, apeluri 112, petiții sau plângeri penale formulate de tânăra decedată, cu privire la fapte de violență pe care persoana bănuită să le fi exercitat asupra acesteia.
În luna septembrie a anului 2022, mama tinerei a sesizat polițiștii, prin apel 112, despre faptul că are un conflict verbal, cu ginerele său.(autorul omorului)
În cadrul intervenției, s-a stabilit că, între cei doi a existat un conflict verbal, fiind sancționați, conform Legii nr. 61/1991, atât bănuitul, cât și apelanta, pentru adresarea de cuvinte și expresii jignitoare.
În cursul lunii iulie a anului 2024, tânăra în cauză a sesizat faptul că atât ea, cât și fratele acesteia ar avea un conflict verbal cu bărbatul în cauză (autorul omorului). În cadrul intervenției polițiștilor, nu au fost sesizate fapte de natură penală.
La data de 13 septembrie 2024, au existat două apeluri prin 112, prin care tânăra(victima) sesiza faptul că ar fi fost amenințată de un vecin.
În cadrul intervenției polițiștilor, s-a stabilit că, în fapt, aceasta avea un conflict verbal cu concubinul său, nicidecum cu un vecin, așa cum a sesizat prin 112.
În urma celui de-al doilea apel, din data respectivă, bărbatul în cauză a fost sancționat contravențional, conform Legii nr. 61/1991 și transportat la o unitate medicală de specialitate.
Facem precizarea că, în niciuna dintre situațiile în care s-a sesizat faptul că tânăra are un conflict verbal cu concubinul, aceasta nu a reclamat fapte penale în fața polițiștilor, declarând, în cadrul intervențiilor, că au existat doar jigniri, adresate reciproc.
De asemenea, menționăm faptul că, la fiecare intervenție la sesizările efectuate, au fost întocmite formulare de evaluare a riscului, de către polițiști, conform procedurilor, victima nesolicitând, niciodată, emiterea unui ordin de protecție provizoriu, de către aceștia.
Totodată, în toate cazurile, le-au fost înmânate modele de cerere ( Anexa nr.2- Legea 217/2003), pe care persoanele în cauză să le depună la instanța de judecată, în vederea solicitării emiterii unor ordine de protecție.
De asemenea, din verificări a rezultat că, la nivelul IPJ Prahova, nu au fost primite de la instanțele de judecată ordine de protecție, emise pe numele celor implicați.
Verificările au mai stabilit că, la data de 16.06.2025, nu au fost înregistrate sesizări directe sau apeluri 112 de la cei în cauză, așa cum se afirmă în spațiul public.
Un fenomen național, o urgență ignorată
Datele oficiale ale Poliției Române arată că, în anul 2024, au fost înregistrate peste 53.000 de fapte de violență domestică, iar aproape 80% dintre victime sunt femei. În medie, o femeie este ucisă la fiecare 8 zile în România de către partenerul său sau un fost partener.
Când vorbim strict de agresiuni fizice, aproape un sfert dintre femeile din România au trecut prin așa ceva, ceea ce ne plasează pe primul loc în Europa.
Patriarhia Română a reacționat, exprimându-și îngrijorarea față de aceste fenomene: „Orice manifestare a violenței este incompatibilă cu învățătura creștină. Abuzurile nu rănesc doar trupul, ci și sufletul, provocând traume greu de vindecat.”
Crima din Prahova nu este o excepție, ci o dovadă tragică a unui sistem care nu reușește să protejeze femeile aflate în pericol. În România, statisticile nu mai sunt doar cifre, ci alarme care sună din ce în ce mai des – și, uneori, prea târziu.
