CCR a respins sesizarea de neconstitutionalitate a PNL privind procedura de numire a sefului DGPI
CCR a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, sesizarea de neconstitutionalitate depusa de 25 de senatori PNL privind Legea de adoptare a OUG 76/2016 privind infiintarea, organizarea si functionarea DGPI
Curtea a respins sesizarea in toate cele trei puncte ale sale: incalcarea principiului bicameralismului, numirea unei persoane civile la conducerea DGPI si neavizarea sa de catre CSAT, relateaza news.ro.
”In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a retinut ca modificarile pe care Camera decizionala (Senatul) le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Camera sesizata (Camera Deputatilor), recte asupra dispozitiilor art.8 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.76/2016, sunt circumscrise marjei Camerei decizionale de a interveni asupra solutiei legislative supuse dezbaterii sale, noul continut normativ nefiind de natura sa deturneze obiectivele urmarite de initiativa legislativa”, se arata in comunicatul CCR.
Curtea nu considera neconstitutionala nici numirea unei persoane civile la conducerea DGPI deoarece ar fi ”o garantie a respectarii drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate de activitatea acestui serviciu de informatii.”
”Referitor la avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii in procedura de numire in functii publice, Curtea a retinut ca, potrivit legislatiei in vigoare, acesta este necesar doar in privinta cadrelor militare, iar in cadrul acestei categorii doar cu privire la functiile cu grad de general de corp de armata, general-comandor, viceamiral-comandor si cele superioare acestora. Asa fiind, eliminarea avizului CSAT din procedura de numire a directorului general al DGPI este determinata de eliminarea conditiei de cadru militar in activitate al persoanei care va ocupa functia respectiva si este in acord cu legislatia referitoare la competenta CSAT de a emite avize”, mai precizeaza Curtea.
Grupul senatorial al PNL a sesizat Curtea Constitutionala, pe 23 mai, in legatura cu neconstitutionalitatea Legii de aprobare a OUG 76/2016 privind infiintarea, organizarea si functionarea Directiei Generale de Protectie Interna din cadrul Ministerului de Interne. Potrivit senatorilor liberali, legea incalca principiul bicameralismului si reduce in mod neconstitutional prerogativele presedintelui Romaniei si ale CSAT.
PNL sustinea ca procedura legislativa de adoptare a actului normativ a fost indeplinita cu incalcarea principiului bicameralismului deoarece forma exista deosebiri majore de continut juridic intre forma adoptata de Camera Deputatilor si cea adoptata de Senat, care a fost forul decizional. Astfel, la Senat a fost eliminat statutul de cadrul militar activ al directorului DGPI si a fost introdusa procedura de demitere a acestuia.
Dincolo de obiectiile legate de forma, liberalii sesizau si elemente de neconstitutionalitate in priveste continutul actului normativ. Este vorba despre eliminarea obligativitatii ca seful DGPI sa fie cadru militar si a avizului CSAT pentru numirea lui in functie.
”Modificarile aduse de Senat asupra OUG nr.76/2016 prin legea de aprobare creeaza actului normativ o stare de precaritate in sensul ca, indiferent de metoda de interpretare aplicata textului {art. 8, alin.(1)}, constatam nerespectarea art. 1, alin. (5) din Constitutia Romaniei. Astfel, prin interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 8, alin. (1) ajungem la concluzia ca directorul general al Directiei Generale de Protectie Interna face parte din categoria personalului contractual, fiind lipsit de atributul de cadru militar in activitate (...) aplicandu-i-se legislatia muncii”, se arata in textul sesizarii.
In consecinta, directorul DGPI va desfasura activitati exclusiv administrative, fiind blocata activitatea in domeniul securitatii nationale si va putea fi membru al unui partid, situatie explicit interzisa de Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea nationala a Romaniei in care este stipulat ca ”salariatii organelor de informatii si ai celor cu atributii in domeniul securitatii nationale nu pot face parte din partide sau alte organizatii cu caracter politic ori secret si nu pot fi folositi in scopuri politice”.
Semnatarii sesizarii argumenteaza ca prezenta unui civil in fruntea DGPI face imposibila exercitarea de catre acesta a autoritatii de stat cu care sunt investite cadrele militare. ”Imposibilitatea exercitiului autoritatii de stat genereaza, structurii insarcinate cu protectia informativa in materia securitatii nationale, imposibilitatea de a-si indeplini scopul pentru care a fost infiintata, deci intreaga OUG 76/2016 devine inaplicabila”, se arata in sesizare.
Apoi era apreciata ca neconstitutionala eliminarea avizului CSAT pentru numirea sefului DGPI, fiind diminuate prerogativele Consiliului si ale sefului statului. ”Procedura de numire a directorului general al Directiei Generale de Protectie Interna exclude Presedintele Romaniei de la exercitarea competentei pentru implementarea strategiei nationale in domeniul securitatii nationale, lasand deschisa poarta pentru numirea, pe criterii politice, a sefului institutiei cu atributii in materia protectiei informative din sfera securitatii nationale”, mai precizeaza sursa citata.
Senatul a adoptat, pe 15 mai, cu majoritate de voturi, in calitate de camera decizionala, Ordonanta de Urgenta 76/2016 prin care guvernul Ciolos a infiintat Directia Generala de Protectie Interna (DGPI), eliminand din textul actului normativ obligativitatea ca directorul general al institutiei de a fi militar precum si pe aceea ca el sa fie numit in functie cu avizul CSAT.
Potrivit articolului 8, alin. 1 al Legii de aprobare a ordonantei de urgenta, ”directorul general al Directiei Generale de protectie Interna este numit si eliberat din functie de catre ministrul Afacerilor Interne”. In textul ordonantei de urgenta se prevedea ca directorul DGPI este cadru militar in activitate si este numit in functie prin decizia prim-ministrului, la propunerea ministrului Afacerilor Interne si cu avizul CSAT.
Noua forma a legii a fost adoptata la initiativa senatorilor din arcul guvernamental, cu 75 de voturi ”pentru”, 29 ”impotriva” si 2 abtineri.
