În aceeaşi perioadă, populaţia UE este aşteptată să scadă cu 11,7%, sau 53 milioane de persoane, de la 451,8 milioane de persoane în 2025, până la 398,8 milioane de persoane în 2100. Potrivit Eurostat, populaţia UE a revenit pe o tendinţă de creştere în anul 2022, după perturbarea pandemiei de COVID-19 din 2021, şi ar urma să continue să crească în următorii trei ani, atingând un vârf de 453,3 milioane în 2029, după care va scădea treptat până la 398,8 milioane până în 2100.
România se numără printre țările cu cel mai accentuat declin demografic din lume în ultimii 25 de ani. Populația a scăzut cu 16,1% din 2000 până în 2025, ceea ce plasează țara pe locul 176 din 183 la nivel global, potrivit datelor FMI.
Tendința nu este una izolată, ci reflectă un fenomen mai amplu la nivelul Europei de Est, unde cele mai abrupte scăderi de populație sunt concentrate. Ucraina înregistrează cel mai sever declin (-32,5%), urmată de Bulgaria (-23,2%), Letonia (-21,6%), Lituania (-17,5%) și Republica Moldova (-18,8%). În acest context regional, România se înscrie în același tipar de contracție demografică, notează Visual Capitalist.
Cele mai populate țări din UE în 2100
În rândul statelor membre, Germania va rămâne cea mai mare ţară în 2100, în pofida unui declin proiectat de la 83,6 milioane de locuitori în 2025, la 74,7 milioane în 2100. Pe locurile următoare se vor situa Franţa, cu un total de 67,2 milioane de locuitori în 2100 (în scădere de la 68,8 milioane în 2025) şi Spania, a cărei populaţie este aşteptată să crească de la 49,1 milioane, până la 49,8 milioane.
Populația Ungariei ar urma să scadă de la 9,53 milioane de locuitori la 7,39 de milioane până în 2100 (-22,5%). Bulgaria ar fi și ea grav afectată de declin, până în 2100 suferind o scădere de 27,9%, de la 6,43 milioane de locuitori la 4,63 milioane, potrivit prognozei Eurostat.
Deşi este aşteptată o creştere substanţială a populaţiei, Malta şi Luxemburgul ar urma să rămână ţările cele mai puţin populate, ambele populaţii fiind prognozate să rămână sub pragul de un milion.
Eurostat se aşteaptă la o creştere a numărului de locuitori pentru nouă state membre UE. În schimb, se preconizează că populaţia totală va scădea între 2025 şi 2100 în 18 ţări UE, printre care se numără şi România. În rândul acestor state, o scădere relativ modestă a numărului total de persoane se va înregistra în Franţa şi Austria, unde se preconizează că populaţia se va contracta cu mai puţin de 5%. Scăderi de aproximativ 10% din populaţia totală sunt prevăzute pentru Germania, Slovenia, Finlanda şi Cehia. Cele mai mari scăderi, de peste 30%, sunt prevăzute pentru Polonia (-31,6%), Lituania (-33,4%) şi Letonia (-33,9%).
Potrivit Eurostat, între 2025 şi 2100, ponderea copiilor, tinerilor şi persoanelor apte de muncă în populaţia totală a UE va scădea. Astfel, se preconizează că ponderea copiilor şi tinerilor (cu vârsta cuprinsă între 0 şi 19 ani) se va reduce de la 20%, până la 17%, în timp ce ponderea persoanelor în vârstă de muncă (cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani) va scădea de la 58%, până la 50% până în 2100.
Se aşteaptă ca vârsta mediană a populaţiei UE să crească cu 6,6 ani între 2025 şi 2100, în condiţiile în care numărul persoanelor cu vârsta de 65 de ani şi peste din UE ar urma să se dubleze până în 2100. Ponderea persoanelor în vârstă (65 de ani şi peste) din populaţia totală a UE se preconizează că va creşte de la 12,4% (67,9 milioane), la începutul anului 2025, la 33,6% (133,8 milioane) în 2100. Având în vedere că populaţia UE este în scădere până în 2100, aceasta este singura grupă demografică principală de vârstă care se preconizează că va creşte considerabil, atât în termeni relativi, cât şi absoluţi, ceea ce indică o accelerare a îmbătrânirii populaţiei.
