Care este limita de timp de petrecut în fața ecranului, în funcție de vârstă. Ce riscă cei care fac exces

copil smartphone
Shutterstock

Trăim într-o eră dominată de tehnologie, unde ecranele - fie că vorbim de televizoare, computere, tablete sau smartphone-uri - au devenit o prezență constantă în viețile noastre.  

Copiii, în special, sunt expuși la ecrane de la vârste fragede, iar impactul acestei expuneri asupra dezvoltării lor este un subiect de dezbatere intensă. Iată cât timp este recomandat să petreacă un copil în fața ecranelor și la ce riscuri exte expus dacă exagferează.

Suedia interzice accesul la ecran copiilor

Suedia se remarcă printr-un sistem educațional centrat pe bunăstarea copilului, iar politicile sale privind utilizarea ecranelor reflectă această prioritate. Deși nu există o interdicție formală, accesul la ecrane este strict limitat în grădinițe, accentul fiind pus pe activități care stimulează dezvoltarea armonioasă a copiilor, cum ar fi jocul în aer liber, interacțiunea socială și activitățile creative. Această abordare se bazează pe o serie de studii care au evidențiat impactul negativ al expunerii excesive la ecrane asupra dezvoltării cognitive, sociale și emoționale a copiilor.

Un studiu realizat de Institutul Karolinska din Stockholm a analizat impactul utilizării ecranelor asupra copiilor cu vârste între 2 și 5 ani. Rezultatele au arătat o corelație clară între timpul petrecut în fața ecranelor și o serie de probleme de sănătate, cum ar fi dificultățile de concentrare, tulburările de somn, obezitatea și întârzierile în dezvoltarea limbajului. De asemenea, s-a observat că expunerea la ecrane înainte de culcare poate perturba producția de melatonină, hormonul responsabil de reglarea ciclului somn-veghe, ducând la probleme de somn și oboseală cronică.

Experții în educație timpurie din Suedia subliniază importanța interacțiunii directe cu părinții și a explorării mediului înconjurător în primii ani de viață. Aceștia susțin că jocul liber, creativitatea și mișcarea sunt esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, iar timpul petrecut în fața ecranelor ar trebui limitat la minimum.

Citește și
targu ocna
Stațiunea din România cunoscută pentru salina de aici. Puțini știu ce alte comori curative se ascund în acest loc vindecător
Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Recent, autorităţile suedeze au emis noi recomandări privind expunerea copiilor la ecrane. Agenţia pentru Sănătate Publică din Suedia a publicat un ghid care vizează limitarea timpului petrecut de copii şi adolescenţi în faţa dispozitivelor electronice.

Principalele recomandări sunt:

- Copiii sub 2 ani: Nicio expunere la ecrane

- Copiii între 2-5 ani: Maxim o oră pe zi

- Copiii între 6-12 ani: Maxim două ore pe zi

- Adolescenţii 13-18 ani: Maxim 2-3 ore pe zi

Jakob Forssmed, ministrul Sănătăţii Publice, și-a exprimat îngrijorarea că dispozitivele electronice au ajuns să domine viaţa copiilor. El a menţionat că adolescenţii între 13-16 ani petrec în medie 6,5 ore pe zi în faţa ecranelor, excluzând orele de şcoală. Acest lucru lasă puţin timp pentru activităţi fizice, sociale şi somn adecvat.

Agenţia recomandă, de asemenea, evitarea ecranelor înainte de culcare şi păstrarea dispozitivelor în afara dormitorului pe timpul nopţii. Studiile citate sugerează că expunerea excesivă la ecrane poate afecta negativ somnul, starea emoţională şi respectul de sine al copiilor.

Perioada ideală zilnică de petrecut în fața ecranului

Stabilirea unor limite clare privind timpul petrecut în fața ecranului este extrem de importantă pentru a proteja sănătatea și dezvoltarea copiilor. Recomandările specialiștilor variază în funcție de vârstă, ținând cont de nevoile specifice fiecărei etape de dezvoltare:

0-2 ani: În primii doi ani de viață, creierul se dezvoltă într-un ritm alert, iar interacțiunea directă cu părinții și explorarea lumii reale sunt cruciale pentru dezvoltarea cognitivă, socială și emoțională. Academia Americană de Pediatrie recomandă evitarea completă a ecranelor în această perioadă, cu excepția apelurilor video scurte cu membrii familiei. Este important ca bebelușii și copiii mici să experimenteze lumea prin toate simțurile, să se joace cu obiecte reale și să interacționeze cu persoanele din jurul lor.

2-5 ani: Între 2 și 5 ani, copiii încep să exploreze lumea digitală, iar ecranele pot oferi oportunități de învățare și divertisment. Cu toate acestea, timpul petrecut în fața ecranului trebuie limitat la maximum o oră pe zi, cu conținut de calitate, supervizat de un adult. Programele educative interactive, jocurile creative și aplicațiile care stimulează dezvoltarea limbajului și a abilităților cognitive pot fi benefice, dar este important ca utilizarea ecranelor să fie echilibrată cu alte activități, cum ar fi jocul în aer liber, lectura și timpul petrecut în familie, conform NCBI.nih.gov.

6-12 ani: În această etapă, copiii utilizează din ce în ce mai mult tehnologia pentru învățare, socializare și divertisment. Este important să se stabilească limite clare de timp, recomandarea generală fiind de 1-2 ore pe zi, și să se monitorizeze conținutul accesat de copii. Părinții trebuie să se implice activ în alegerea jocurilor, aplicațiilor și site-urilor web, asigurându-se că acestea sunt adecvate vârstei și promovează valori pozitive. De asemenea, este important să se încurajeze activitățile offline, cum ar fi sportul, arta, muzica și timpul petrecut cu prietenii.

13-18 ani: Adolescența este o perioadă de tranziție, iar negocierea limitelor de timp devine mai complexă, ținând cont de nevoile individuale, activitățile școlare și responsabilitățile sociale. Utilizarea tehnologiei este esențială pentru învățare, comunicare și acces la informație, dar este important ca adolescenții să învețe să gestioneze timpul petrecut online, să evite dependența de rețelele sociale și jocurile video și să mențină un echilibru sănătos între viața online și cea offline.

De ce sunt periculoase ecranele

Expunerea excesivă la ecrane poate avea consecințe negative semnificative asupra sănătății fizice și mentale a copiilor, afectând multiple aspecte ale dezvoltării lor.

Studiile de neuroimagistică au arătat că utilizarea excesivă a ecranelor în primii ani de viață poate afecta dezvoltarea cortexului prefrontal, regiunea cerebrală responsabilă de funcții cognitive esențiale precum atenția, memoria de lucru, controlul impulsurilor și luarea deciziilor.

Expunerea la stimuli rapizi și fragmentați, caracteristici conținutului digital, poate suprasolicita creierul copiilor, afectând capacitatea lor de concentrare și de procesare a informațiilor.

De asemenea, privirea îndelungată la ecrane poate cauza o serie de probleme oculare, cunoscute sub numele de sindromul vederii computerizate. Oboseala oculară, durerile de cap, vederea încețoșată, senzația de uscăciune și iritație oculară sunt simptome frecvente la copiii care petrec mult timp în fața ecranelor. Lumina albastră emisă de dispozitivele electronice poate afecta retina și crește riscul de miopie, o afecțiune care determină dificultăți de focalizare la distanță. De asemenea, clipitul rar în timpul utilizării ecranelor poate duce la uscarea ochilor și lacrimare excesivă.

O altă problemă este cauzată de faptul că timpul petrecut în fața ecranelor este adesea asociat cu sedentarismul și lipsa de activitate fizică, factori care contribuie la creșterea riscului de obezitate. Obezitatea infantilă este o problemă majoră de sănătate publică, asociată cu un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare, probleme respiratorii și anumite tipuri de cancer. De asemenea, obiceiurile alimentare nesănătoase, cum ar fi consumul de gustări în fața televizorului sau a calculatorului, pot contribui la creșterea în greutate și la apariția problemelor de sănătate.

Expunerea la conținut violent sau inadecvat poate influența negativ comportamentul copiilor, crescând agresivitatea, anxietatea și iritabilitatea. De asemenea, dependența de jocuri video și rețelele sociale poate afecta performanța școlară, relațiile sociale și dezvoltarea emoțională. Copiii care petrec mult timp online pot dezvolta dificultăți de comunicare față în față, izolare socială și probleme de stima de sine. De asemenea, expunerea la cyberbullying poate avea consecințe grave asupra sănătății mentale a copiilor, scrie Sleepfoundation.org.

Interacțiunea socială față în față este esențială pentru dezvoltarea abilităților de comunicare, empatiei și inteligenței emoționale. Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate limita oportunitățile de interacțiune socială reală, afectând capacitatea copiilor de a interpreta emoțiile, de a rezolva conflicte și de a construi relații sănătoase. De asemenea, lipsa contactului vizual și a limbajului corporal în comunicarea online poate îngreuna dezvoltarea abilităților sociale.

Lumina albastră emisă de dispozitivele electronice suprimă producția de melatonină, hormonul care reglează ciclul somn-veghe. Utilizarea ecranelor înainte de culcare poate perturba somnul, ducând la dificultăți de adormire, treziri frecvente și somn neodihnitor. Lipsa somnului poate avea consecințe negative asupra sănătății fizice și mentale a copiilor, afectând concentrarea, memoria, starea de spirit și sistemul imunitar.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
Citește și...
Staţiunea din România care a rămas fără apă potabilă din cauza secetei
Staţiunea din România care a rămas fără apă potabilă din cauza secetei

Staţiunea turistică Colibiţa din judeţul Bistriţa-Năsăud, situată în apropierea lacului de acumulare cu acelaşi nume, a rămas de joi fără apă potabilă, după ce operatorul judeţean de apă-canal a decis sistarea, pe fondul secetei prelungite.

Stațiunea din România cunoscută pentru salina de aici. Puțini știu ce alte comori curative se ascund în acest loc vindecător
Stațiunea din România cunoscută pentru salina de aici. Puțini știu ce alte comori curative se ascund în acest loc vindecător

Stațiunea balneoclimatică Târgu Ocna se află în sud-vestul județului Bacău, într-o zonă plină de dealuri, păduri și munți

Stațiunea din România ale cărei ape minerale sunt comparabile cu Karlovy Vary sau Vichy. Puțini români îi știu valoarea
Stațiunea din România ale cărei ape minerale sunt comparabile cu Karlovy Vary sau Vichy. Puțini români îi știu valoarea

Stațiunea Slănic-Moldova se află pe versantul estic al Carpaților Orientali, la o altitudine de 530 de metri pe valea pârâului Slănic.

Stațiunea din România cunoscută pentru salina de aici, dar despre care puțini români știu ce alte comori curative are
Stațiunea din România cunoscută pentru salina de aici, dar despre care puțini români știu ce alte comori curative are

Slănic Prahova se află la aproximativ 100 de kilometri de București și este destinația ideală pentru cei care vor un weekend de relaxare la aer curat.

Stațiunea din România care a purtat numele reginei Elisabeta. Astăzi are cea mai nouă plajă de pe litoral
Stațiunea din România care a purtat numele reginei Elisabeta. Astăzi are cea mai nouă plajă de pe litoral

Eforie Sud este o localitate componentă de reședință e orașului Eforie din Constanța. Pe vremuri, înainte de Al Doilea Război Mondial, se numea Carmen Sylva - pseudonimul Reginei Elisabeta.

Recomandări
Cum s-a adaptat un liceu de top din București la învățământul modern. Elevii de a 12-a vin la școală doar 3 zile pe săptămână
Cum s-a adaptat un liceu de top din București la învățământul modern. Elevii de a 12-a vin la școală doar 3 zile pe săptămână

Unul din cele mai bune licee din București, Colegiul Național Gheorghe Lazăr, a simțit că trebuie să se reinventeze. În urmă cu patru ani directoarea a gândit un proiect pilot îndrăzneț, mai apropiat de cerințele actuale ale învățământului.  

TAROM și-a
TAROM și-a "pensionat" o parte din flotă. Soartă grea pentru unele avioane Airbus A318

Avioane Airbus care au aparținut flotei TAROM au ajuns la fier vechi. Două dintre acestea au fost dezasamblate de noul proprietar direct la Otopeni.

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”
ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”

Scene de infarct joi dimineță pe autostrada A3, între București și Ploiești. 12 mașini s-au izbit că niște popice într-un carambol care a forțat autoritățile să activeze planul roșu de intervenție.