Campania națională „Uniți împotriva escrocheriilor” a fost lansată marți de Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Mastercard.
Inițiativa își propune să ajute cetățenii, în special persoanele peste 60 de ani, să recunoască și să evite mai ușor diferitele tipuri de înșelătorii comise prin telefon, SMS sau internet, prin exemple reale, educație simplă și instrumente practice de prevenire.
„Creșterea siguranței în mediul online este o responsabilitate comună și o prioritate instituțională. Acordăm o atenție deosebită persoanelor vârstnice, o categorie poate vulnerabilă în fața provocărilor online, dar care merită să se bucure de beneficiile lumii digitale fără teamă”, a declarat Raluca-Claudia Seucan, director al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul IGPR.
Numărul fraudelor aproape s-a dublat în 2025
Campania vine într-un context îngrijorător: conform datelor DNSC, numărul fraudelor a crescut aproape dublu față de anul anterior. Phishingul rămâne metoda preferată a infractorilor, cu o creștere de peste 70% în 2025. Escrocii folosesc tot mai des inteligența artificială pentru a imita voci sau chipuri familiare, exploatând emoții puternice precum frica sau urgența.
„Scopul nostru este să ajungem cu acest pachet de informații esențiale la cât mai mulți utilizatori. Dacă vorbim mai des și sincer despre capcanele pe care le întâlnim în mediul digital, fără o terminologie complicată, vom fi mai pregătiți să recunoaștem scenariile pe care atacatorii ni le servesc”, a explicat Mihai Rotariu, Manager Direcția Comunicare DNSC.
Cele mai frecvente metode de fraudă prezentate în campanie
Platforma centrală a campaniei – www.sigurantaonline.ro/uniti-impotriva-escrocheriilor – oferă exemple concrete și povești reale ale victimelor. Printre cele mai întâlnite tipuri de escrocherii se numără:
- Metoda „Telefonul stricat” pe WhatsApp: escrocul pretinde că este o rudă al cărei telefon s-a defectat și cere bani urgent pe un cont „de prieten”.
- Metoda Vishing – investiții false: victima este contactată telefonic de „consultanți” care promit câștiguri rapide după completarea unui formular online.
- Metoda BNR: apel spoofing care imită banca, poliția și BNR, convingând victima să mute banii într-un cont „sigur”.
- Metoda „Accidentul” sau „Nepotul la ananghie”: escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei aflat în pericol, cerând bani de urgență.
Pentru a se apăra, campania recomandă introducerea unei „parole de familie” – o frază sau un detaliu cunoscut doar de cei apropiați, care poate face diferența între o voce autentică și una generată artificial.
„Rata de fraudă în România este încă redusă, dar educația este esențială”
Gabriela Folcuț, Director Executiv al Asociației Române a Băncilor, a subliniat: „Rata de fraudă pentru transferurile bancare era de 0,003% la finele anului 2024, iar la plățile cu cardul de 0,005% – de trei ori mai redusă decât media UE. Obiectivul nostru este creșterea nivelului de educație digitală ca utilizatorii să evite furnizarea datelor sensibile”.
Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard pentru România și Croația, a adăugat: „Dincolo de cifre, vorbim despre victime care își pierd liniștea și economiile. Punem la dispoziție instrumente de informare și promovăm soluții simple de prevenție, precum parola de familie. Într-un ecosistem bazat pe plăți digitale, încrederea și siguranța trebuie să meargă împreună”.
Campania include și materiale realizate împreună cu creatori de conținut, astfel încât sfaturile să ajungă la public într-un limbaj simplu și accesibil. Toate resursele sunt disponibile gratuit pe platforma dedicată.
